Spectacol comun al școlilor populare de arte din Cluj și Zalău

0

Sala „Dialoguri europene” de la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj a găzduit joi, 15 noiembrie un spectacol susținut de cursanți ai școlilor populare de artă din Cluj și Zalău! Evenimentul, consistent, cu o durată de aproape două ore, s-a desfăşurat sub semnul Centenarului Marii Uniri, în încheierea “Proiectului 100”, iniţiat de către Şcoala de Arte din Cluj, în 2016, şi destinat colaborării cu instituţiile surori din municipiile aflate la 100 de kilometri de Cluj-Napoca: Zalău, Bistriţa, Alba Iulia şi Târgu Mureş. În deschiderea programului artistic, prezentat chiar de domnia sa,  managerul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, dl. Daniel Săuca a mărturisit: “Azi, şcolile de arte din Cluj şi Zalău sunt împreună, de Centenar. S-a discutat mult pe această temă: ce s-ar putea face cu ocazia acestui eveniment? Eu am zis: să ne vedem! Suntem la 80 de kilometri distanţă de Cluj şi merită să ne cunoaştem între noi şi să cântăm împreună! Dl. Corpodean a avut acest proiect fain, „Proiectul 100” şi a reuşit să ne adune – pe noi, şcolile aflate la o sută de kilometri de Cluj, capitala Ardealului, aşa că azi încheiem acest proiect. Ca urmare, iată că de Centenar suntem împreună şi facem ce ştim mai bine, şi anume să cântăm”!

Iar programul artistic al Școlii Populare de Arte și Meserii a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj a confirmat spusele managerului său, prezentând, în faţa publicului zălăuan un reuşit spectacol muzical. Iar primul moment i-a aparţinut unei cursante de la clasa de canto muzică ușoară, Alexia Haiduc  acompaniată de prof. Sergiu Chirilă, care a interpretat cu dramatism piesa “România (foaie verde plop uscatu)”, din repertoriul lui Adrian Daminescu. Au urmat mai multe piese instrumentale, din creaţia compozitorului clujean Sigismund Toduţă – “Suita de cântece şi dansuri”, interpretate la vioară de elevul Lucaci Iosiv, de la clasa prof. Chiroşca Alexandru, dar şi piese de muzică clasică sau preclasică, interpretate la pian de Denisa Ember şi Ardelean Ştefan, de la clasa prof. Zaha Florin, sau o piesă din repertoriul compozitoarei din Republica Moldova, Zlatan Tcaci, “Zi de sărbătoare”, interpretată la vioară de eleva Taloş Miriam (clasa Trăistaru Oxana). Totodată, au răsunat, frumos şi alte piese instrumentale interpretate, la acelaşi instrument, de elevul Domokos Abel (clasa prof. Vid Mădălina) iar apoi, în tandem,  la pian şi vioară de elevul Biriş Vlad împreună cu profesorul său, Albert Ionuţ: o “Polcă” şi “Pe picior de pe Barcău”.  Piesele s-au bucurat de un deosebit succes în rândul publicului, dovedind încă o dată capacitatea profesională a dascălilor mai sus menţionaţi, dar şi competenţa cu care şeful secției, d-na Marcela Domuța, îndrumă acrivitatea şcolii. Tototdată, referindu-ne la istoricul său, subliniem faptul că Școala Populară de Arte și Meserii Zalău s-a înființat în 1976 iar din octombrie 2010 este secție a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție a Consiliului Județean Sălaj.

A urmat, în continuare, spectacolul Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda”, cu un program eminamente folcloric, susţinut de un grup de cursanţi, de la clasa de canto muzică populară a şcolii – coordonaţi de experții Claudiu Ciotleuș, Ana Strîmturean şi Ioana Petran. Au răsunat, splendid, în sala de spectacole a Centrului de Cultură şi Arte din Zalău, renumitele piese patriotice “Hai să-ntindem hora mare”, “Basarbie frumoasă”, “Noi suntem români”, dar şi alte superbe cântece din salba tezaurului folcloric naţional sau ardelenesc, interpretate – în grup sau la nivel solistic – de următorii cursanţi: Roman Sebastian, Lazăr Cătălin, Popa Ovidiu, Tomoş Crina Mădălina, Feier Mădălina, Popa Ioana Alexandra, Coroiu Monica, Bodea Marinela, Bădulescu Simona, Hângan Cristina, Duprii Ilaria şi Soporan Timea.  A urmat un alt grup, de data aceasta de soliști instrumentiști, de la clasa de instrumente de suflat –  coordonator expert Petrică Pleșca – cu o suită instrumentală din zona Ardealului. Aceştia merită şi ei a fi menţionaţi, evident pentru ca numele lor să rămână în memoria tiparului, mulţi dintre ei fiind cursanţi extrem de talentați, despre care în mod sigur se va mai auzi: Cristian Pui, Ionuţ Bogdan Nicola, Hulujan Ionuţ, Ilea Vlad, Stancalău Raul, Edy Domokoş, Paşcalău Daniel, Nimăt Rareş, Dura Bogdan, Stanciu Răzvan şi Stan Bogdan. Spectacolul Şcolii de arte Cluj a fost acompaniat, cu înalt profesionalism, aşa cum se întâmplă la fiecare ieşire a sa în public,  de către Taraful „Vatră de Dor” – coordonator expert: Mihai Moroșan. Menţionăm, de asemenea că regia spectacolului i-a aparţinut directorului adjunct al instituţiei, dl. Marius Moldovan.

În încheierea spectacolului de suflet al clujenilor şi sălăjenilor, au stârnit ropote de aplauze cele douăzeci de perechi, din cadrul grupei mici a Şcolii de Arte şi Meserii – şi apoi grupa mare de joc popular a şcolii, cu un “Dans de sub Codru” şi ”Muiereasca – dansul socăciţelor”, joc specific acestei zone etnofolclorice. Amblele au fost interpretate, la înălţime, de cursantele anului II al clasei de dans popular instruite de coregrafii Doina și Anghel Dușcaș, după cum şi cele ale piticilor din deschiderea miniprogramului, şi ei instruiţi de aceiaşi devotaţi coregrafi. Au completat, de asemenea, acest splendid spectacol al sălăjenilor solistele Domokos Antonia şi Blaga Denisa, cu două piese din folclorul local.

Iar în momentul când i s-a oferit microfonul managerului clujenilor, dl. Vasile Corpodean, acesta a mărturisit, emoţionat, publicului: “Vă mulţumesc pentru invitaţie şi să ştiţi că am străbătut cu drag drumul între Napoca şi Porolissum. E pentru prima oară când Şcoala de Arte Cluj susţine un spectacol la Şcoala de Arte şi Meserii Zalău şi azi am semnat un protocol de colaborare cu aceasta, pe cinci ani –  sperând să continuăm cu şi mai mare spor acest lucru”. Apoi, gazdele, prin dl. manager Daniel Săuca, au oferit reprezentanţilor Clujului diplome de excelenţă, pentru “Proiectul 100” iniţiat de aceştia pentru cinstirea Centenaruui. Iar clujenii le-au oferit, la rândul lor, gazdelor, câte un exemplar din volumul aniversar “Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here