Școala de Arte Cluj a avut spectacol la Hîncești, în Basarabia, de Ziua Limbii Române

0

În data de 31 august 2018, cu ocazia celebrării Sărbătorii Naţionale ”Limba Noastră cea Română”, conducerea Consiliului Judeţean Cluj, în frunte cu domnul Alin Tişe, împreună cu alţi reprezentanţi ai judeţului şi alături de delegaţia Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj – Napoca au participat la o serie de evenimente culturale la Casa de cultură din raionul Hînceşti, al Republicii Moldova. Județul Cluj este înfrățit din anul 2015 cu raionul Hîncești din Republica Moldova.

Cadrul festiv al spaţiului interior al Casei de Cultură invită publicul iubitor de istorie şi patrie, să sărbătorească Ziua Limbii Române.  Amintindu-l pe Vasile Alecsandri, acesta considera că „limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute”.  Între oficialităţile prezente în sală, care au trecut „Prutul cu inima”, remarcăm prezenţa domnului Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a domnului Marius Mânzat, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a domnului senator Viorel Badea, a doamnei Ramona Moldovan, director al Asociaţiei Produs de Cluj, a domnului manager al Şcolii Populare de Arte, Vasile Corpodean, a domnului director Marius Moldovan, onorând astfel invitaţia domnului Ghenadie Buza, preşedintele raionului Hînceşti, a doamnei Vera Tănase, vicepreşedintele raionului Hînceşti şi a domnului Cornei Dumitru, vicepreşedintele raionului Hînceşti.  Din punct de vedere istoric, la data de 31 august 1990, limba noastră cea română a fost celebrată pentru prima dată ca sărbătoare legală în Republica Moldova. Ziua Limbii Române a fost marcată de evenimente artistice şi culturale. Pornind de la aprecierea lui Nichita Stănescu, prin care acesta considera că „A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare”, ziua de 31 august 2018 este deschisă printr-un discurs susţinut de către doamna Lupaş Delia şi de către domnul Ciotleuş Claudiu, expert al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, cu un accent evident pe ideea de înfrăţire şi cooperare transfrontalieră între Consiliul din România şi Moldova.

Spectacolul a debutat cu interpretări de muzică uşoară. Microrecitalurile susţinute de cursantele Şcolii Populare de Arte Cluj, secţia au fost întâmpinate cu ropote de aplauze.Cursantele Şcolii Populare de Artă, coordonate de doamna expert Petrovici Tünde, respectiv Azoiţei Carmen, Oltean Alexandra, Maria Suciu şi Blaga Anamaria, au interpretat piese din repertoriul naţional, din respect pentru limbă şi pentru această zi, subliniind astfel importanţa zilei de 31 august.

Spectacolul de joc popular  a continuat seria de manifestări dedicate zilei Limbii Române.  Ansamblul folcloric „Vatră de dor” este format din cursanţi şi absolvenţi ai cursului de Joc popular din cadrul instituţiei, sub conducerea coregrafică a instructorului Viorel Dragomir. Acompaniat fiind de către Taraful „Vatră de dor”, Ansamblul folcloric „Fiii Cocului” din Pădurenii, secţia externă Joc Popular Pădurenii, sub conducerea domnului instructor Vasile Songoti şi Ansamblul folcloric „Vatră de dor” au prezentat suite de jocuri din Câmpia Transilvaniei, din zona Codrului şi Dealurile Clujului. Ansamblul folcloric prezintă o versiune stilizată a dansului tradiţional ce accentuează momentele principale, dansurile tradiţionale şi momentele muzicale instrumentale, caracteristice zonei pe care o reprezintă. Jocul popular, dansurile populare exprimă esenţa literaturii populare a unui popor. Originea jocului popular al Ansamblului „Vatră de dor” trebuie căutată în istoria folclorului, încă din cele mai vechi timpuri, jocurile fiind însoţite de acompaniament muzical, de bătăi din palme, de chiuituri, fiind o sursă inepuizabilă de transmitere a unei părţi din folclorul autentic. Dansurile populare româneşti fac parte din familia de dansuri balcano – carpatice şi se disting prin formă, cadenţă şi poziţie. Din punct de vedere istoric, fiind forme de artă, jocul şi dansul au fost practicate din timpuri arhaice în cadrul ceremoniilor religioase, de celebrare a naturii sau a victoriilor în luptă. Dansurile populare ale cursanţilor Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj –Napoca sunt variate ca manieră, cadenţă şi ritm, exprimând tradiţiile şi obiceiurile fiecărei regiuni. Jocurile aduc o bogăţie artistică inestinabilă, variată, care cuprinde atât dansuri simple, cât şi îndrăzneţe.
Pornind de la versurile poetului basarabean, Dumitru Matcovschi care a scris poezia „Limba maternă”, sintetizând perfect semnificaţia limbii române:  ”Limba maternă, ca floarea eternă / De busuioc şi de dor / Dor de ţărâne, de doine bătrâne , / De freamătul codrilor”, spectacolul se încheie apoteotic cu o suită de cântece patriotice dedicate tuturor celor prezenţi, cu un succes răsunător. Limba română, cu forţa sa expresivă, definind identitatea, a fost celebrată în scrieri şi lăsată moştenire urmaşilor. O parte din repertoriul autentic al cursanţilor Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, prezentat publicului în seara zilei de 31 august, a fost păstrat în scrieri sau prin viu grai, alcătuind folclorul autentic românesc.

Un moment aparte, demn de a fi menţionat este expoziţia de produse tradiţonale şi meşteşugăreşti ale Asociaţiei Produs de Hânceşti şi ale Asociaţiei Produs de Cluj, entitate ce funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj. Conform aprecierilor domnului Alin Tişe, vis-a-vis de eveniment, subliniem: ” Târgul Produs de Cluj trece Prutul, pentru prima dată, şi va sărbători la Hînceşti Limba noastră cea română şi Centenarul Marii Uniri alături de oameni care sunt parte a României Mari chiar dacă hotarele de astăzi îi situează în altă ţară. Suntem bucuroşi să facem cunoscut o parte a ceea ce înseamnă târgul Produs de Cluj şi în Republica Moldova, un pas firesc în relaţiile pe care le avem deja cu autorităţile din raionul Hînceşti. ” Alăturarea în acelaşi context a produselor autentice confirmă legătura care există între Cluj şi Hânceşti, expoziţia denotând un firesc demers în relaţiile care există între cele două județe. La eveniment  au participat zece artizani şi producători clujeni, care au expus costume populare din zona Transilvaniei, ţesături, obiecte de marochinărie, bijuterii autentice, lucrate manual, uleiuri şi ţuică. Între expozanţi o regăsim pe doamna Gavriş Elvira, profesor expert al Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda din Cluj – Napoca şi membră a Academiei de Arte Tradiţionale din România. Porturile trandiţionale din zona Transilvaniei, iile autentice cu umăr, cu motive geometrice tradiţionale sau inspirate din natură, executate într-un registru stilizat, confecţionate din in sunt doar o parte din piesele expuse de doamna expert Gavriş Elvira. Simbol al identităţii şi creativităţii populare româneşti, iia încifrează în ornamente marca identitară românească, transmisă din generaţie în generaţie.
Onorând invitaţia gazdelor, periplul călătoriei continuă în interiorul Complexului istorico – arhitectural Manuc Bey, ansamblu ce cuprinde Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare şi Turnul de veghe. La etajul palatului, cursanţii secţiei de Pictură a Şcolii Populare de Arte Tudor Jarda au expus o serie de lucrări cu tema  „Arta a la Cluj”, executate în taberele de creaţie, începând din anul 2009 şi până în prezent, lucrări care prezintă obiective cultural-artistice din județul Cluj. Prin lucrările expuse, cursanţii aduc în prim-planul palatului conceput în spiritul clasicismului francez, lucrări ce tratează subiectul monumentelor istorice din judeţul Cluj, ca o punte de legătură între monumentele arhitecturale ale judeţului Cluj şi complexul arhitectural Manuc Bey. Între lucrările expuse, amintim: „Castelul Banffy de la Bonţida”, cu complextul arhitectonic in stil Renascentist şi Baroc, atent construite pe pânză de către Mihaela Cojocaru, „Cetatea lui Gelu de la Dăbâca”, „Biserica de lemn de la Nicula” ce include elemente arhitecturale, ca turnul de lemn de pe faţada vestică, „Biserica din Feleac” în stil gotic, ridicată cu sprijinul lui Ştefan cel Mare, lucrare a cursantului Martin Bozbics, „Biserica de lemn de la Ciucea” un studiu atent de linie şi formă, printr-o compoziţie în creion, semnat Călinean „Biserica armenească din Gherla”, monument istoric interpretat în nuanţe de griuri colorate, „Mormântul lui Mihai Viteazu”.

Între cursanţii secţiei Pictură, care au expus lucrări de artă, amintim: Felicia Răcean, Adina Târţ Cătinaş, Albert Mezei, Camelia Fărcaş, Cecilia Rusu, Delia Petre, Dorina Gliga Graur, Dumitru Bojovski, Ion Călinean, Ioan Coloji, Iosif Stegaru, Iuliana Pop, Ligia Drăgan, Marcela Oltean, Martin Bozbics, Mihaela Cojocaru, Mihaela Criste Pocol, Theodor Romilă, Vasile Marina, Violeta Pop Popescu.

Momente însufleţite au adus bucurie în sufletele celor prezenţi care şi-au exprimat, prin aplauze, zâmbete, strângeri de mâini, dragostea faţă de limba română. Poetul basarabean Aurel Ciocanu, în acest sens, scria, în poezia „ Şi-n cuvinte-i primăvară”: „Avem o limbă mult frumoasă. / De cânţi cu ea, de plângi – e dulce / Pe-a ei proverbe luminoase / Poeţii fruntea vin să-şi culce.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here