Petru Șușca: „Am reușit să evităm scenariul pacienților „plimbați” cu targa prin curtea spitalului”

1
Sursa foto: Cluj AM

Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Cluj ne vorbește despre investițiile făcute în unitatea medicală pe care o conduce, problemele cu care se confruntă și perspectivele de viitor.

Presa Locală: Cum a evoluat Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) din Cluj în ultimii 4 ani, de când ați preluat funcția de director?

Petru Șușca: La momentul preluării mandatului de manager al Spitalului Clinic Județean de urgență Cluj-Napoca, multe voci afirmau că spitalul nu este guvernabil. Avea o datorie către furnizori de peste 13.800.000 lei. Prin reducerea costurilor, eficientizarea proceselor administrative și prin creșterea veniturilor proprii, în prezent, spitalului nu doar își achită an de an datoriile, ci, de trei ani încoace, încheiem fiecare exercițiu bugetar cu excedent. Tot la acest capitol aș menționa investițiile în dotări cu echipamente medicale și reabilitarea clădirilor în care funcționăm. Bunăoară, în ultimii trei ani, am investit aproape 10 milioane de euro în dotări. Avem, în prezent 4 CT-uri și 3 RMN-uri, un mamograf performant, RX-uri, videoecoendoscop și numeroase ecografe, achiziționate în ultimii ani. Cred că, din punctul de vedere al imagisticii medicale, suntem cel mai dotat spital public din țară.

Printre primele măsuri pe care le-am luat, împreună cu echipa de management, au constat în reducerea numărului de paturi și reorganizarea liniilor de gardă. Ambele decizii au fost luate în urma unei analize temeinice și atente a indicatorilor de performanță ai secțiilor. Deși la momentul respectiv au fost blamate, acum, patru ani mai târziu, s-a dovedit că măsurile au fost eficiente și și-au atins scopul. Am redus numărul de paturi de la1744 la 1542, am înființat linii de gardă la domiciliu de chirurgie plastică sau chirurgie vasculară, tocmai pentru a asigura competent și eficient asistența medicală de urgență a pacientului politraumatizat. Tot pentru asigurarea asistenței prompte în urgență, au fost achiziționate două computere tomograf de ultimă generație — unul pentru Complexul Neuro-psihiatrie și unul pentru UPU. Astfel, nu numai că am reușit să evităm scenariul pacienților „plimbați” cu targa prin curtea spitalului, dar am redus semnificativ timpii de așteptare, pentru pacienți, și costurile cu transportul pacienților la serviciile de ambulanță.

Politica de management a presupus, în linii mari, un efort de reducere a costurilor și de creștere a veniturilor proprii ale spitalului. De exemplu, costurile la utilități (energie electrică, gaz, oxigen medicinal) au scăzut considerabil, chiar dacă, în același timp, cantitatea consumată a crescut. Am reușit să facem acest lucru prin organizarea de licitații deschise. Banii economisiți aici i-am investit în alte părți: am dublat cantitatea de dezinfectanți achiziționată, am cumpărat mai multe materiale sanitare sau truse chirurgicale — totul pentru a asigura asistență medicală în condiții de normalitate.

Presa Locală: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă instituția medicală pe care o conduceți?

Petru Șușca: Cele mai mare probleme sunt derivate din dispunerea pavilionară a spitalului. Funcționăm în 36 de clădiri distincte, majoritatea construite în jurul anului 1900. De aici, multe probleme: costurile de întreținere cresc exponențial. La fel și cele cu personalul. Cum este, de exemplu, cazul sălilor de operație. Avem acum 40 de săli de operație. Fiecare dintre ele necesită dotări cu echipamente medicale, mentenanță constantă, precum și personal de bloc operator. Un spital monobloc ar avea nevoie de aproximativ 20 de săli de operație.

Un alt dezavantaj îl constituie vechimea clădirilor. O reabilitare capitală (și o investiție pe măsură) trebuie refăcută în 7-8 ani, pentru că se degradează rapid.

Dincolo de toate, însă, principala problemă este mentalitatea învechită a celor din sistem, care sunt extrem de reticenți la schimbare. Nu există cultura muncii, a auditului intern, a perfecționării continue în funcție de evidențele practice și schimbarea patologiilor. Frecvent nimeni nu dorește să-și asume responsabilități sau să prezinte o idee de schimbare în favoarea asistenței medicale integrate a pacientului fără de care acum nu se mai poate efectua un act medical de calitate. Din păcate, la acest capitol, am întâmpinat cele mai mari dificultăți, în mandatul meu.

Cu toate acestea, politica de resurse umane pe care am dus-o a fost proactivă. Am angajat oameni, iar o bună parte din personalul deja angajat a beneficiat de cursuri de perfecționare și de formare continuă.

Presa Locală: S-au îmbunătățit condițiile pentru bolnavi, curățenia în saloane și mâncarea servită pacienților?

Petru Șușca: Condițiile s-au îmbunătățit, în mod cert. Vă dau un exemplu recent: clădirea Medicală I, în care funcționează patru secții ale spitalului (Cardiologie I, Medicină Internă I, Cardiologie Intervențională și Gastroenterologie), a trecut în vara lui 2017 printr-un proces de reabilitare și modernizare. Am reușit să schimbăm țevile de la demisol, care erau vechi de peste 30 de ani, iar la etaj am renovat întreaga Secție de Cardiologie. Lucrări de modernizare s-au făcut la etajul I al clădirii, precum și la mansardă. S-a extins instalația de oxigen în toate saloanele Secției Clinice de Gastroenterologie. Lucrările de anul trecut continuă un proiect de modernizare început acum câțiva ani, care a presupus, într-o primă fază, reabilitarea și dotarea Laboratorului de Endoscopie, precum și a Secției Cardiologie Intervențională II (în speță, a Laboratorului de Angiografie).

De asemenea, proiectul început anul trecut, din fonduri proprii, de renovare și modernizare a bucătăriei, estimăm că va fi încheiat în aprilie 2018. Miza mare a acelui proiect este, de fapt, implementarea sistemului de transport a hranei către pacienți.

În linii mari, legat de siguranța pacientului, pot spune că în acești ultimi ani am dublat cantitatea achiziționată de dezinfectanți, aceștia fiind selectați în concordanță cu probele epidemiologice de la nivelul secțiilor. Am cumpărat, de asemenea, mai multe medicamente ca și cantitate și diversitate, la fel materiale sanitare, fire de sutură, truse chirurgicale. Pentru curățenie pe secții am achiziționat 20 de mașini de curățenie.

Presa Locală: Există vreo perspectivă pentru construirea unui heliport în zonă? Transportul cazurilor grave până la aeroport e riscantă…

Petru Șușca: Discuții au fost multe, dar din păcate neproductive. Deși domnul primar, Emil Boc, ne-a sprijinit, nu am primit avizul Comisiei Zonale a Monumentelor. Cel mai oportună soluție ar fi construirea heliportului la nivelul platformei de pe parcarea primăriei de unde există acces direct spre toate clădirile ce pot asista pacientul critic, evitându-se complicațiile unui transport terestru de 30 minute sau chiar o oră de la aeroport.

Presa Locală: Cum vedeți dvs. construirea noului Spital Regional de Urgență?

Petru Șușca: Spitalul Regional de Urgență reprezintă, în fond, un pas spre normalitate, pentru asigurarea unor servicii medicale integrate și pluridisciplinare, mai ales în cazurile grave, complexe, acolo unde minutele fac diferența între viață și moarte. Desigur, pentru construirea spitalului e necesară conjugarea mai multor factori. Toți factorii de decizie implicați trebuie să aibă în vedere binele colectiv, al pacientului care va beneficia în viitor de serviciile medicale oferite și să se gândească că în orice moment dânșii pot fi pacientul.

Presa Locală: Ce soluții există pentru evitarea traficului din zona străzii Clinicilor de către ambulanțele care vin la SCJU?

Petru Șușca: Nu sunt un expert în acest sens, deci opinia mea nu este una avizată. Cred totuși că o potențială soluție ar fi ca, de la parking, ambulanțele să intre prin curtea Institutului Inimii, apoi să ajungă la UPU. O altă variantă ar fi blocarea unei benzi de circulație, de la Biblioteca Centrală Universitară, până la UPU.

Presa Locală: Are spitalul suficiente fonduri pentru funcționare și dezvoltare? Ce soluții există pentru a obține mai mulți bani?

Petru Șușca: Există bani în sănătate, dar nu sunt niciodată suficienți. De aceea e important ca acești bani să fie gestionați foarte bine. Încercăm să facem maximum posibil cu fondurile pe care le avem la dispoziție. Vom continua politica de eficientizare a costurilor, în paralel cu încurajarea creșterii veniturilor proprii.

O problemă stringentă o reprezintă, în acest context, al finanțării, contractul cu Casa de Asigurări. Cuantumul sumelor alocate de CAS pentru serviciile medicale prestate de spital se calculează prin înmulțirea numărului de externări estimate a fi realizate cu un indice de complexitate a cazului (ICM) mediu, calculat la nivel de spital și tariful prevăzut în norme. (Suma alocată = nr. externări x ICM mediu x tarif). Sumele realizate de spital se calculează prin înmulțirea valorii relative a fiecărui caz cu tariful din norme. Sumele obținute pot fi mai mari sau mai mici decât cele contractate, datorită complexității cazurilor. În cazul SCJU vorbim, în cele mai multe situații, de cazuri complicate, cu ICM mare. CAS decontează sumele contractate cu SCJU, însă depășirile de contract sunt cheltuiala spitalului. Spre exemplu, depășirea de contract, deci cheltuiala spitalului, a fost, în 2017, de peste 18.000.000 lei. Adică 3.800.000 de euro! Iar depășirea de contract crește de la an la an. În 2014, a fost de 870.000 lei, în 2015 – 6.500.000 lei, iar în 2016 – 6.800.000 lei. Închipuiți-vă ce am putea face cu acești bani, dacă am putea să îi investim în spital.

Presa Locală: Aveți planuri pentru renovare sau deschidere de noi secții? Se pot accesa fonduri europene sau guvernamentale?

Petru Șușca: În acest moment, SCJU oferă servicii medicale în aproape toate specialitățile medico-chirurgicale majore. În plus, la peste 1500 de paturi, suntem printre cele mai mari spitale din țară. Nu putem discuta acum de inaugurarea unor secții noi, ci doar de optimizarea și eficientizarea secțiilor și a serviciilor pe care deja le oferim, în contextul în care se vorbește tot mai mult de înființarea Spitalului Regional de Urgență. În ceea ce privește renovarea, urgențele pentru 2018, includ finalizarea proiectului de reabilitare a blocului operator care deservește Secțiile Clinice Ortopedie-Traumatologie I și II și îmbunătățirea condițiilor hoteliere în Secțiile Clinice Neurologie I și II. În limita fondurilor disponibile, vom iniția lucrări de renovare și reparații curente la Secțiile Clinice Dermatologie, Oftalmologie, Reumatologie sau Endocrinologie.

1 COMENTARIU

  1. „Dincolo de toate, însă, principala problemă este mentalitatea învechită a celor din sistem, care sunt extrem de reticenți la schimbare.”

    O frază care reflectă realitatea sumbră a sistemului medical din întreaga Românie!

    Și această stare de fapt este prezentă în tot sistemul public unde cea mai grea moștenire nu a fost cea economică ci oamenii captivi mentalității vechiului sistem-cripto comuniștii.

    Avem o generație tânără de manageri capabili să producă schimbare și progres.

    Din păcate, dacă pot depăși cu brio dificultățile economico financiare, au de înfruntat o rezistență furibundă din partea vechilor dinozauri, zei cu picioare de lut-mici satrapi pe moșiile lor.

    Orice demers pentru un management performant le ştirbeşte domnia peste micile feude, le zgândără orgoliul și-i tulbură din dulcea mediocritate.

    Cum? Un manager de spital să dea sfaturi unui ditamai șef de clinică, vechi de zeci de ani?! Blasfemie!

    Să luăm un exemplu, o clinică, undeva în România:
    Schimbare de cadre pe cale naturală: Vârstă metusalemică. Sufletul vrea dar carnea este neputincioasă în fața… legislației privind pensionarea. 😉 Ar mai rămâne șef de secţie, măcar încă o lună! Dar nu mai ține. Trecerea inexorabilă a timpului…
    Şi vine un șef nou, cu o mentalitate novatoare, open mind. Reușește să doteze clinica, să ridice standardele seviciilor, cum n-a reuşit altul în zece ani!

    Dar rămâne o falie între vis și realitate: oamenii-cheie care ar trebui să ajute la producerea schimbărilor!

    O mentalitate pervertită în zeci de ani nu se poate îndrepta peste noapte. Acești oameni n-au fost formați, au fost dresați.

    Pentru ei schimbarea este privită ca un alt număr de dresură. S-au adaptat atât de bine încât sunt capabili de auto dresaj.

    Totuși exemplul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și alte povești de succes, puține dar elocvente, din sistemul public de sănătate ne îndreptățește să credem în schimbare chiar și acolo unde totul părea să rămână încremenit.

    Deci, cu manageri capabili, cinstiți, cu echipă faină și spirit de echipă, SE POATE.
    Bravo Cluj!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here