Interviu cu Emil Moise, militant pentru o societate seculară

6

emil-moise1. Cine este Emil Moise?

Căsătorit, tatăl Teodorei, Facultatea de Filozofie (2001) şi Facultatea de Drept (2009), ambele la Universitatea Bucureşti, master în Gen şi Politici publice (2003) şi doctorand în Ştiinţe Politice (2002-2007), ambele S.N.S.P.A. Bucureşti, cursuri postuniversitare Central European University, Budapesta şi University of Utrecht, cursuri de formare de formatori pe problematica de gen, Buxelles, susţinere lucrări la conferinţe la Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea din Marburg, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babes Bolyai, Cluj şi S.N.S.P.A. Bucureşti, coautor la 3 cărţi, am publicat articole în Revista Română de Drepturile Omului – Comitetul Helsinki, Noua Revistă de Drepturile Omului – Centrul de Studii Internaţionale, Altera, Observator Cultural, Tribuna învăţământului, Viaţă şi sănătate, în cotidianele locale Şansa, Opinia, Viaţa Buzăului, invitat la posturile de televiziune TVR, Realitatea Tv, Antena 1, B1 Tv, la toate posturile locale de radio şi televiziune, invitat permanent la postul local de televiziune Campus Tv, Buzău.

2. Ce v-a determinat să vă implicaţi în acţiuni ale societăţii civile româneşti?

Aş putea spune că prima dată m-am implicat în acţiuni civice în copilărie, când ajutam animalele, sau păsările care aveau nevoie de îngrijiri.

Apoi, în mod oficial, m-am implicat în evenimentele din 1989, după ce am urmărit evoluţia evenimentelor din Timişoara şi mi-a fost imposibil să accept ca tineri de vârsta mea să fie împuşcaţi în stradă, iar eu să rămân în casă.

Un al treilea culoar de implicare mi l-a creat mediul universitar şi mă refer la perioada primei studenţii, la Facultatea de Filosofie. Contactul cu studenţii, cu modelele, cu marile cărţi, nu te poate lăsa indiferent.

3. Care este scopul asociaţiei Solidaritatea pentru Libertate de Conştiinţă?

Asociaţia Solidaritatea pentru Libertate de Conştiinţă a fost înfiinţată în scopul promovării, printre altele, a libertăţii de conştiinţă – ca drept fundamental al fiinţei umane –, a respectului faţă de persoana umană şi a caracterului secular al statului român, în sensul valorilor constituţionale, care separă autorităţile publice de biserică, excluzând imixtiunile şi asigurând autonomia bisericii în raport cu statul, condiţie a unei adevărate libertăţi de conştiinţă. În aproape 9 ani de activitate, am participat la proiecte diverse: de la cele în legătură cu obiectul specific de activitate, la cele care conturează cadrul larg al obiectivelor asociaţiei. Asociaţia a iniţiat campania Salvaţi Parcul Carol, reuşind – prin activităţi plecând de la strângere de semnături, până la acţiuni în instanţă, organizare de manifestaţii de protest, activităţi culturale şi activităţi sportive – să anuleze proiectul Bisericii Ortodoxe Române, în alianţă cu unele instituţii ale statului, de a distruge parcul. Asociaţia a iniţiat proiecte prin care a sesizat abuzurile, în legătură cu pretenţiile bisericii, prin care au fost încălcate drepturile fundamentale ale copiilor şi părinţilor acestora la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, prin care au fost încălcate prevederi ale Constituţiei României cu privire la domeniul public (din care părţi însemnate au fost date Bisericii, ilegal, în folosinţă gratuită în toate judeţele din România). Asociaţia a iniţiat şi derulat acţiuni pentru salvarea unor păduri, pentru promovarea valorilor muzicii clasice şi preclasice, pentru apărarea în instanţă a persoanelor care au solicitat sprijinul în cazurile de discriminare, a iniţiat acţiuni şi a câştigat procese în instanţă pe teme privind drepturile copiilor sau discriminarea.

4. Există o separare reală a bisericii de stat în ţara noastră?

Cât timp biserica este finanţată din banii publici, atât pentru construirea de clădiri, dar şi prin cedări de terenuri şi păduri, dar şi prin plata salariilor angajaţilor bisericii, nu se poate vorbi de o separare a bisericii de stat. Acesta este însă un prim nivel. Avem însă situaţia din şcoli, din spitale, din unităţi militare ori de unităţile de detenţie, unde biserica deţine controlul asupra chestiunii privind libertatea religioasă.

5. Consideraţi că modul de desfăşurare a învăţământului religios din România ar trebui schimbat?

Aşa cum interpretez eu situaţia, plecând de la prevederile Constituţiei României şi ale legislaţiei internaţionale, disciplina religie nu poate fi predată în şcolile publice cât timp e vorba de o predare confesională. Dacă, din diverse considerente, acest aspect nu poate fi schimbat, atunci în mod legal, religia nu poate fi predată în şcolile publice decât copiilor ai căror părinţi şi-au exprimat această opţiune în mod explicit. Aşa cum religia este predată astăzi în şcolile publice (situaţie existentă din 1995), în privinţa tuturor copiilor şi a părinţilor acestora se comite infracţiunea de împiedicare a libertăţii religioase şi de conştiinţă, sancţionată prin prevederile Codului penal din România.

6. În opinia dvs., rezultatele recensământului de anul trecut reflectă în mod corect procentul persoanelor nereligioase?

Sunt organizaţii neguvernamentale, precum ASUR care au criticat deja acest aspect. Persoanele angajate în aplicarea formularelor de recensământ nu au respectat în toate cazurile procedura cu privire la acest aspect.

7. Cum ar trebui finanţată biserica? Modelul cărui stat s-ar potrivi la noi?

Ca instituţie privată, Biserica ar trebui finanţată numai din surse private şi numai benevol. Nu ştiu care sistem, comparativ cu alte state s-ar potrivi la noi, dar cred că biserica ar trebui să depună singură eforturi pentru propria finanţare.

8. Ce alte probleme întâmpină românii în privinţa libertăţii de conştiinţă?

Consider că principala problemă, ca amploare dar şi ca efecte, priveşte predarea religiei confesionale în şcolile publice. Legată, imediat, de finanţarea cultelor religioase din bani publici. O altă chestiune, dar în acelaşi plan, vizează modul în care opinia publică abordează fenomenul religios. Cred că mijloacele mass-media ar trebui să fie mai receptive şi la poziţiile ştiinţifice, pentru respectul neutralităţii. Ca să dau un exemplu, pe unul din canalele de ştiri, în urmă cu 2-3 ani, s-a prezentat un filmuleţ în care un telespectator, din România, surprinsese pe cer un disc luminos care a fost filmat câteva minute. Ştirea punea în discuţie vizita extratereştrilor în România. Însă imediat a fost prezentată şi poziţia unui angajat al unui observator astronomic, care a explicat fenomenul cauza de modul în care razele soarelui au fost reflectate ca urare a intersectării unui anumit tip de nor. În acelaşi calup de ştiri ne-a fost prezentat cazul unei fetiţe care la 7 ani a început să meargă, după ce a vizitat o biserică şi s-a rugat la o icoană făcătoare de minuni. Nu a mai fost prezentată, în schimb, poziţia unui om de ştiinţă, sau a unui medic care să ne fi explicat dacă aşa ceva este posibil sau nu şi în ce constă problema pe care ar fi avut-o fetiţa.

9. Implicarea dvs. în aceste subiecte delicate v-a afectat viaţa personală?

În mod categoric, da.

10. Colaboraţi şi cu alte ONG-uri cu specific asemănător?

Da, colaborăm cu organizaţii neguvernamentale cu specific asemănător, dar şi cu ONG-uri în general, atunci când găsim puncte comune.

6 COMENTARII

  1. Ce penibil ! Isi da aere ca are nu se stie cate mastere si diplome cu titluri impopotzonate, gen tovarasul ponta care se stie si el cel „diplome” are, si apoi vorbeste despre grija fata de animale la capitolul actiuni civice. Pai asta habar nu are care e semnificatia termenului „civic” ! Ce nulitati ajung sa fie bagate in seama si sa-si dea aere prin mass-media romaneasca in zilele noastre, te apuca groaza…

    • Buna seara!

      Doar pe scurt: 1. nu eu m-am laudat cu studiile mele, nu cred ca e ceva de laudat ci e o urmare fireasca a dorintelor fiecaruia sa studieze sau nu. Prezentarea studiilor mele e facuta de publicatie, nu de mine.
      2. Grija fata de animale da, intra la actiuni civice.
      3. Daca tot sustineti ca sunteti un om liber, va rog sa ne spuneti si cum va numiti, odata ce ati ales sa postati un comentariu.
      O seara buna,
      Emil Moise

  2. Mesaj IMPORTANT:Domnule doctor ieftin si arogant! Sincer,imi este rusine sa recunosc ca si eu sunt professor universitar si am un asemenea falseur,impostor al culturii si valorilor nationale autentice.Societatea iluminata+*** comuna si mie…este rusinata sa te aiba coleg sau prieten.Lasand utopiile la care lucrezi mai deoparte,te-as ruga sa nu fii ateu convins,luptand impotriva religiei din scoli sau divinitatii.Din experienta spun ca,cu D..zeu nu poti sa joci barbut sau poker.De fapt sunt curios-(te cunosc personal)sa aflu cum mai stai cu sanatatea sau mai rau familia!!?? vechile probleme te mai supara,,,din cate stiu.Deci ATENTIE mare la lupta cu religia sau ortodoxia,Ceausecsu a fost ciuruit ,plata a infatuarii si peste putin timp cand o sa te imbolnavesti…sa te gandesti ca razboiul tau interior cu propriile esecuri ale vietii,te-a dus pe un drum ciudat.In meciul cu Hristos,totdeauna,cineva pierde usor usor….totul.,iar Acela vei fi chiar TU!cand o sa patesti nenorocirea care te asteapta in curand..ADU-TI AMINTE DE ACEST MESAJ! nu-ti pot spune success ci ai grija…

  3. Domnule An. Valeriu,

    Va cer scuze ca s-ar putea sa nu va pot raspunde in mod corect la mesaj, insa nu am inteles ce ati scris. Si asta nu pentru ca mi-ar fi greu sa inteleg un text, ci pentru ca ar fi greu oricui. Mesajul dumneavoastra este incoerent, gresit gramatical si lipsit de substanta. Spuneti ca sunteti profesor universitar? Si ca ma cunoasteti? Puteti fi putin mai explicit? Unde predati si ce anume? Si de unde ma cunoasteti ‘personal”? Va stiu si eu? Ne puteti spune numele dumneavoastra?
    Ca o scurta lamurire, caci va vad agitat: eu nu lupt nici cu ortodoxia, nici cu religia. Ba din contra. Cred ca ma confundati.
    O seara buna,
    Emil Moise

  4. „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.”
    „Nu numai zelul celor care Îl caută Îl dovedesc pe Dumnezeu, ci şi orbirea celor care nu Îl caută.”
    Blaise Pascal

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here