• Despre noi
  • Publicitate
  • Termeni și condiții
  • Contact
Presa Locală
  • Cluj
  • Civic
  • Politica
  • Lifestyle
    • Societate
    • Sanatate
    • Turism
    • Utile
  • Stiri
    • Administratie
    • Advertoriale
    • Cultura
    • Economie
    • Editoriale
    • International
    • Interviuri
    • Sport
    • Social
    • Stiinta & IT
No Result
View All Result
  • Cluj
  • Civic
  • Politica
  • Lifestyle
    • Societate
    • Sanatate
    • Turism
    • Utile
  • Stiri
    • Administratie
    • Advertoriale
    • Cultura
    • Economie
    • Editoriale
    • International
    • Interviuri
    • Sport
    • Social
    • Stiinta & IT
No Result
View All Result
Presa Locală
No Result
View All Result
Home Editoriale

Cine mai munceşte în România?

by Adrian Avarvarei
05.02.2013
in Editoriale
0
Share on FacebookShare on Twitter

Lungile dezbateri generate în fiecare an de adoptarea bugetului au în comun eterna lipsă a banilor, considerată sursă a tuturor relelor din societatea românească. Cauzele profunde ale deficitelor constante sunt însă ignorate, de politicieni din populism şi de cetăţeni din fuga de responsabilitate.

Analiştii economici petrec ore interminabile pe ecranele televizoarelor debitând elucubraţii într-un limbaj sofisticat, menit să sporească confuzia omului simplu. Una din problemele esenţiale pe care le are ţara noastră, dar care este rareori pomenită şi prea puţin disecată, este faptul că prea puţini români muncesc.

România are aproximativ 19 milioane de locuitori. Există 5,3 milioane pensionari şi doar 4,7 milioane salariaţi, o proporţie dezastruoasă, care în alte ţări este menţionată doar în cele mai negative predicţii pentru viitor. Diferenţa de la 11 milioane până la numărul total de rezidenţi o reprezintă alte categorii sociale – copii, elevi, studenţi, şomeri, patroni, liber-întreprinzători şi angajaţi ilegal în străinătate.

Din numărul total de salariaţi, doar 3,1 mil. lucrează în mediul privat, restul fiind dependenţi de stat (1,2 mil. fiind bugetari, iar 0,4 mil. muncind în cadrul companiilor de stat). Trebuie să menţionăm că în 1990 existau peste 8 milioane de salariaţi în România; cu toate că populaţia a scăzut şi mulţi au plecat la muncă în afara ţării, se estimează că între 3 şi 4 milioane de persoane primesc o parte sau tot salariul „la negru”.

Dacă adunăm numărul salariaţilor de la firmele private cu cel al patronilor (care nu sunt angajaţi la propria firmă) şi al liber-profesioniştilor care lucrează pe PFA, nu trecem de 4 milioane de persoane. Practic, aceştia susţin cu bani toate funcţiile statului, precum şi salariile şi asistenţa socială pentru restul de 15 milioane de cetăţeni.

Situaţia de la noi este mai proastă decât în tot restul Europei, unde aproape jumătate din populaţie lucrează. În Marea Britanie, Olanda, Germania, Suedia sau chiar Polonia, există un pensionar la aproape doi salariaţi. Ungaria are aproape acelaşi număr de salariaţi cu România, deşi populaţia este doar la jumătate. Chiar şi în Grecia, ţară puternic lovită de criză, proporţia este mult mai bună, cu un număr de angajaţi la companiile private aproximativ egal cu al României, la o populaţie de doar 11 milioane locuitori şi o rată a şomajului de 4 ori mai mare.

Povara fiscală asupra plătitorilor este mare şi nedreaptă. Ce motivaţie are un muncitor sau un întreprinzător, când nu primeşte aproape nimic în schimb de la stat pentru taxele plătite de el, când este sufocat de noi şi noi reglementări, când vede că cei care evită plata impozitelor nu păţesc nimic şi el este luat de fraier? Iar pe lângă toate acestea, politicienii demagogi, votaţi de numărul mare de asistaţi social, îi reproşează tot lui că nu contribuie suficient şi îl obligă să cedeze o parte tot mai mare din rezultatul muncii sale pentru a întreţine hoţii, leneşii, incompetenţii şi pierderile din sistem.

Discuţia nu trebuie pornită din poziţia în care autorităţile caută noi mijloace de combatere a evaziunii fiscale. Cea mai bună metodă de reducere a acesteia este tocmai eficienţa instituţiilor publice – dar acesta e deja un oximoron. Simplificarea reglementărilor şi reducerea birocraţiei ar avea un efect mai mare decât nişte reduceri mărunte de taxe.

Ce faci când un om îţi cere bani, iar în loc să-ţi ofere ceva înapoi îţi cere tot mai mulţi, e tot mai arogant, spune că e obligaţia ta să-i dai, că eşti o persoană imorală dacă nu o faci, începe să te ameninţe cu violenţa fizică şi cheamă în ajutor un grup de bătăuşi plătiţi din banii luaţi de la tine? De ce ar fi relaţia cu statul diferită?…

Previous Post

Cuplu super sexy: Mădălina Ghenea și Gerard Butler !

Next Post

Noua Dreaptă Cluj va lua cu „asalt” Consulatul Ungariei

Next Post

Noua Dreaptă Cluj va lua cu „asalt” Consulatul Ungariei

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Recomandări

7 sugestii de cadouri pentru adolescenți pe care le poți cumpăra cu un buget mediu

7 sugestii de cadouri pentru adolescenți pe care le poți cumpăra cu un buget mediu

07.03.2019
Tocmai te-ai mutat la casă și vrei să-ți amenajezi curtea? Iată pașii pe care trebuie să îi urmezi!

Tocmai te-ai mutat la casă și vrei să-ți amenajezi curtea? Iată pașii pe care trebuie să îi urmezi!

04.12.2020

Opera maghiară de stat din Cluj

18.03.2011
World Wide Print – unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața românească de producție publicitară

World Wide Print – unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața românească de producție publicitară

04.05.2019
Județul Cluj va avea un buget de 342 milioane € în anul 2021

Județul Cluj va avea un buget de 342 milioane € în anul 2021

18.03.2021

Ultimele știri

Rolul esential al masinilor in viata de zi cu zi
Advertoriale

Rolul esential al masinilor in viata de zi cu zi

26.05.2023
5 restaurante cu muzică live din București unde poți avea parte de o experiență completă
Advertoriale

5 restaurante cu muzică live din București unde poți avea parte de o experiență completă

25.05.2023
De ce feonul poate afecta sănătatea părului, mai mult decât o placă de păr? Iată 5 aspecte importante
Advertoriale

De ce feonul poate afecta sănătatea părului, mai mult decât o placă de păr? Iată 5 aspecte importante

24.05.2023
Interviuri

Radu Mihail: „Populismul are succes până în momentul în care alegătorul realizează cine sunt oamenii care s-au bulucit să se suie pe valul extremismului”

19.05.2023
Știai că… jocul de poker nu ține de noroc!
Advertoriale

Știai că… jocul de poker nu ține de noroc!

18.05.2023
Radu Mititean: „Clujul stă foarte prost la infrastructura velo, nici în 2040 nu vom avea o rețea acceptabilă”
Interviuri

Radu Mititean: „Clujul stă foarte prost la infrastructura velo, nici în 2040 nu vom avea o rețea acceptabilă”

18.05.2023

Site-ul nostru

Ne bucurăm să te avem ca cititor! Încercăm să-ți oferim informații interesante și relevante, în special din zona Clujului, dar și din țară și străinătate.

Categorii

  • Administratie
  • Advertoriale
  • Civic
  • Cluj
  • Cultura
  • Economie
  • Editoriale
  • International
  • Interviuri
  • Politica
  • Sanatate
  • Social
  • Societate
  • Sport
  • Stiinta & IT
  • Stirea zilei
  • Turism
  • Uncategorized
  • Utile

Arhiva

  • Politica de confidențialitate
  • Politica de cookie-uri

© 2010-2022 by Napobit SRL. All rights reserved.

No Result
View All Result
  • Despre noi
  • Publicitate
  • Termeni și condiții
  • Contact

© 2010-2022 by Napobit SRL. All rights reserved.

Continuă să folosești acest site dacă ești de acord să fie utilizate cookies. Mai multe informații...

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close