A apărut o poveste interesantă asupra posibilităţilor tehnice de astăzi legate de uşurinţa cu care testele prenatale non-invazive pot determina paternitatea, chiar dacă sarcina se află la doar 8 sau 9 săptămâni. Se pare că diverse companii oferă acum asemenea teste pentru determinarea paternităţii cu mult ȋnainte ca perioada gestantă să culmineze.
Testarea prenatală pentru paternitate cu siguranţă nu este nouă, dar anterior trebuia realizată prin amniocenteză sau prin prelevarea vilozităţilor coriale, ambele presupunând extragere de fluide (amniotice) sau de ţesuturi (din placentă) de la mamă. Acest lucru face ca metodele să fie atât invazive, cât şi scumpe şi pot duce chiar la complicaţii sau, ȋn cazuri rare, la pierderea sarcinii. Testele de acest gen sunt folosite pentru a verifica bebeluşii de probleme cromozomiale sau alt fel de probleme fetale şi doar ȋn cazuri rare sunt folosite strict pentru testarea paternităţii.
Cu toate acestea, un studiu publicat recent descrie un test creat de o firmă numită Ravgen, care are nevoie doar de o probă de sânge, din care sunt extrase fragmente de ADN ale fetusului care se pierd ȋn fluxul sangvin al mamei şi care sunt analizate pentru a determina aspecte precum sexul şi paternitatea (dacă tatăl a oferit şi el o probă ADN pentru comparare). Testul lui Ravgen nu este primul- altă firmă, Natera, a creat un test similar care a fost disponibil pe piaţă până vara trecută ȋn August(firma pretindea că poate determina paternitatea când sarcina era doar ȋn cea de-a 6-a săptămână). Dar cunoscătorii subliniază că acum este prima dată când un prestigios membru al unităţii medicale a admis astfel de teste.
Niciunul dintre teste nu este aprobat de un corp legal ȋn cadrul unui caz de custodie. Dar cercetările statistice au arătat că ȋntr-o lume ȋn care sunt născuţi mai mulţi copii ȋn afara căsătoriei decât ȋn orice altă perioadă din istoria modernităţii( mai mult de jumătate din naşterile femeilor de sub 30 de ani se realizează ȋn afara căsătoriei) taţii pot să se implice atât ȋn perioada sarcinii, cât şi după naşterea copilului, dacă paternitatea este stabilită mai devreme. Mai mulţi taţi implicaţi produc, statistic, mai mulţi copii sănătoşi.