Argintul

0

Argintul este un metal larg răspândit peste tot în lume.

Argintul poate fi găsit în stare metalică (argint nativ), cu toate că este foarte rar. De asemenea, se găseşte în următoarele forme de minerale: argintită (), prustită(), perargirită (),    polibazită (), stefanită () şi cerargirită ().  În mare măsură, argintul este asociat cu minereuri metalice(Cu, Pb, Ni, şi Zn),de obicei ca sulfuri răspândite în interiorul minereului. Argintul se găseşte şi în depozitele de aur. S-a descoperit şi în apa de mare într-o concentraţie de aproximativ 0,01mg/l.

În minerale argintul se găseşte aproape exclusiv sub formă de sulfură şi foarte rar alături de Se, Te sau halogeni (Cl, Br şi I). Argintul este însoţit de Au, Cu, Sb, As, Ge, Bi, Pb sau Fe. Cel mai importat parametru al minereului de Ag este conţinutul de Ag, care poate fi determinat prin diverse metode. Sulfura de Ag (,argintită) este cel mai abundent mineral de Ag. Mineritul este doar de importanţă secundară pentru producţia de Ag deoarece cantitatea cea mai mare de Ag este obţinută din procesele de îmbunătăţire ale cuprului şi aurului.

Azotatul de Ag este cel mai important compus deoarece este un material prim foarte convenabil faţă de alţi compuşi ai argintului. Halogenurile argintului (, şi ) sunt cele mai importante în arta fotografică.

Argintul este cunoscut pentru luciul său metalic alb-strălucitor. Se dizolvă uşor în acid azotic diluat şi acid sulfuric concentrat, însă este rezistent la coroziunea unei largi game de substanţe. Concentraţiile mici de hidrogen sulfurat şi dioxid de sulf din atmosferă reacţionează cu argintul formând un strat închis de sulfură de argint pe suprafaţa argintului pur şi a aliajelor Ag-Cu. Argintul este foarte maleabil şi ductibil şi se clasează al doilea după aur din punctul de vedere al acestor proprietăţi. Proprietăţile fizice şi chimice ale argintului sunt prezentate sumar în Tabelul 1.

Ionii argintului formează compuşi insolubili cu halogenuri şi mulţi alţi anioni comuni, ca de exemplu: ,

Când ionii argintului sunt introduşi în acid clorhidric concentrat se formează complexul solubil  care este stabil în soluţie de acid clorhidric diluat.

Tabel1: Proprietăţile argintului

Proprietate

Valoare

Simbol

Număr atomic

Configuraţie electronică

Electroni de valenţă

Masa atomică relativă

Densitate

Punct de topire

Punct de fierbere

Structură cristalină

Ag

47

[Kr]4d10s

1,2

107,868 g mol-1

10,50 g ml-1(la 20oC)

961,9 ºC

2212 ºC

cubică centrată intern

În compuşii chimici ai săi, argintul apare de obicei în starea de oxidare +1, mai rar în starea de oxidare +2 () şi foarte rar în starea de oxidare +3 ().

În mineralele naturale argintul este întotdeauna prezent ca Ag+.

Cu excepţia fluorurilor, azotatului, percloratului şi mai multor săruri complexe, toate celelalte săruri cu cationi Ag+ au solubilitate scăzută în .(conform tabelului 2).

Compuşii argintului sunt de obicei uşor sensibili, cu toate că unii compuşi sunt mai stabili decât alţii.

Tabelul 3 prezintă un sumar al constantelor de stabilitate ale unor complecşi ai argintului. Din aceste date este evident că ionii de argint prezintă o foarte mare afinitate faţă de sulf.

Tabel 2. Produşi de solubilitate () ai compuşilor argintului.

Ag2CO3

11∙19a

AgCN

15∙66

AgOCN

6∙64

AgSCN

11∙97

Ag4[Fe(CN)6]

44∙07

AgN3

8∙56

AgNO2

4∙13

Ag2N2O2

18∙89

Ag3PO4

17∙55

Ag3AsO4

22∙0

Ag2S

50∙1

Ag2SO3

13∙82

Ag2SO4

4∙83

Ag2Se

63∙7

Ag2SeO3

15∙55

Ag2SeO4

8∙91

Ag2H2TeO6

2∙43

Ag2HVO4

13∙7

AgH2VO4

6∙3

Ag2CrO4

11∙92

Ag2MoO4

11∙55

Ag2WO4

11∙26

AgCl

9∙74

AgBr

12∙30

AgBrO3

4∙26

AgI

16∙08

AgIO3

7∙51

Ag2C2O4

11∙0

Tabel 3. Constantele de stabilitate ale compuşilor argintului

Ligand

Log stability constants

CN­

β20∙48,a

β3 21∙4,

β4 20∙.8

SCN

β1  4∙8

β2   8∙23,

β9∙5,

β4 9∙7

NH

β3∙31

β2  7∙22

ON

β1  2∙0

β2  3∙99

SO23-

β8∙82

β2  13∙67

β3 14∙2

β42  26∙3,

β53  39∙8,

β86  78∙6

(4∙0)

Cl

β1  3∙31

β2  5∙25

β3  6∙0(4∙0)

Br

β1  4∙68

β2  7∙7

β3  8∙7

β4  9∙0

I

β1  6∙58,

β2  11∙7

β3  13∙1

β4  14∙2(2∙0)

β62  29∙7

β83  46∙4(4∙0)

Thiourea

β1  7∙11

β2  10∙61

β3  12∙73

β4  13∙57(0∙5)

Thiosemi-carbazide

β3  12∙9(0∙8)

2-Mercapto- ethanol

β1  13∙0

β2  17∙9

β21  19(0∙1)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here