Motivul pentru care manelele au devenit atât de populare este faptul că se pliază foarte bine pe mentalitatea poporului român. Deşi majoritatea românilor discriminează în mod deschis etnicii ţigani, au putut totuşi trece uşor peste aceste sentimente când vine vorba de aprecierea unui gen muzical. Nici măcar replicile pline de dezaprobare venite din partea firavei minorităţi intelectuale de la noi nu i-a oprit. Maneaua a aparut natural, ca răspuns la nevoile fireşti ale românilor.
Un element de bază în cultura noastră este haosul. Societatea românească nu are principii solide şi valori clare, astfel că nu există reguli generale sau perspective acceptate pentru viitor. Trecutul stă sub semnul multiplelor invazii externe, a corupţiei interne generalizate şi a imprevizibilului din viaţa de zi cu zi. Prezentul nu poate fi derivat decât din trecut, astfel că mentalităţile cetăţenilor sunt total nefireşti pentru o ţară membră în structurile euro-atlantice care are parte de cea mai stabilă perioadă din istoria ei.
Românul de rând nu are „busolă”, nu ştie exact după ce repere să se ghideze în propria viaţă, iar informaţiile primite de la familie, şcoală şi societate sunt contradictorii. Urmându-şi instinctele şi încercând zadarnic să găsească o soluţie simplă la problema spinoasă a realizării în viaţă, fără a avea o educaţie solidă, el a ajuns la concluzia că destinul este imposibil de influenţat direct, prin propriile acţiuni, dar poate fi controlat de forţe oculte.
Astfel, în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului mioritic, aleatoriul joacă un rol foarte important, sub multiplele sale forme. Românul este convins că soarta i-a fost scrisă dinainte, probabil de divinitate, dar poate fi schimbată prin rugăciuni şi bani daţi la biserică. Asta nu exclude, evident, horoscoapele, prezicătorii, vrăjitoarele şi diversele superstiţii, prin care oamenii au impresia că pot să aducă mai mult noroc asupra lor sau ca pot să prevadă evenimente din viitor.
Mulţi români au renunţat să mai înveţe serios şi să lucreze onest, văzând personajele dubioase cu mulţi bani de pe primele pagini ale ziarelor. Probabil au avut baftă – sau i-a ajutat Dumnezeu! Cum altfel să îţi explici succesul unor analfabeţi? Emisiunile televiziunilor sunt pline de astfel de false modele, combinate cu multiple oferte de câştig fără muncă prin jocuri şi şmecherii, exemple de persoane care au depăşit boli, suferinţe şi probleme prin metode paranormale, tone de fariseism religios deghizat sub aura spiritualităţii autentice şi politicieni demagogi care susţin în gura mare potopul de ignoranţă, ştiind că astfel vor cumpăra voturi mai uşor.
Versurile din manele vorbesc tocmai despre o reţetă de succes accesibilă omului de rând: îmbogăţirea rapidă, cu efort minim, bazată pe şansă şi circumstanţe favorabile, urmată de lauda în faţa prietenilor şi rudelor, care oferă o satisfacţie superficială şi efemeră, dar singura care mai pare posibilă. În lipsa unor alternative, manelele oferă poporului surogatul de fericire de care are nevoie pentru a-şi duce mai departe crucea, de care singur s-a atârnat.
