Daniel Buda: „Județul Cluj se situează pe o poziție ingrată în ceea ce privește alocările de resurse financiare de la guvern”

0

Europarlamentarul PNL de Cluj ne vorbește despre perspectiva sa asupra actualei administrații din România, precum și despre proiectele pe care le are la Bruxelles.

Reporter: Ce părere aveți de activitatea guvernului Tudose până în momentul de față?

Daniel Buda: Perspectivele pentru ţara noastră par din ce în ce mai sumbre sub Guvernarea actuală. Guvernul Tudose a îndatorat România cu nu mai puţin de 10 miliarde de euro, gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne la minimul istoric, guvernul PSD-ALDE-UDMR fiind surd și mut față de observațiile primite de la Bruxelles privind absorbția redusă a fondurilor europene. Guvernanții plasează România pe o poziție rușinoasă la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Documentul trimis de către patru comisari europeni Ministrului Finanțelor, Ionuț Mișa, prin care aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la rata extrem de scăzută a absorbției fondurilor europene din România, a rămas fără răspuns din partea actualilor guvernanți. Este alarmant faptul că la jumătatea cadrului multinațional 2014-2020, volumul total al cererilor de plata intermediare primit de Comisia Europeana până la acest moment este de doar 4,4% din resursele de coeziune.

​România este un stat membru net beneficiar de fonduri europene, acest status fiind în totală contradicție cu non-măsurile Guvernului Tudose în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. Lipsa de acțiune de care dau dovadă guvernanții este sfidătoare și ar trebui aspru sancționată. De asemenea, măsurile de la nivel economic reprezintă un act iresponsabil, mediul economic fiind sufocat de noi taxe și impozite. Mărirea taxelor la carburanți, transferul contribuțiilor la stat de la angajator la angajat sunt doar câteva subterfugii la care apelează Guvernul,care nu fac altceva decât să anuleze măririle de salarii și de pensii prevăzute în actul de guvernare.Nu în ultimul rând, aș dori să menționez faptul că actuala criză a vaccinurilor antirujeolice este o palmă pe obrazul autorităților din România care au demonstrat încă o dată incapacitatea Guvernului PSD-ALDE-UDMR de a gestiona eficient asigurarea stocurilor de vaccin, plasând România în rândul țărilor din lumea a treia.

Reporter: În cât timp preconizați că infrastructura de transport rutier va ajunge la nivelul altor state din Uniunea Europeană?

Daniel Buda: Ministerele care ar trebui să realizeze cele mai importante proiecte de dezvoltare ale României, Ministerul Dezvoltării și Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor beneficiază, prin grija PSD, de cele mai mari tăieri de fonduri la actuala rectificare bugetară. În aceste condiții, este dificil de preconizat momentul în care vom ajunge la nivelul celorlalte state din UE la nivel de infrastructură de transport rutier, însă guvernanții trebuie să înțeleagă că în absența unei infrastructuri adecvate, investitorii străini vor fi sceptici în a-și extinde afacerile și în România, iar singurii care vor avea de pierdut vor fi cetățenii, incluzând aici o parte semnificativă din alegătorii lor.

Reporter: Cum a decurs vizita delegaţiei Comisiei de Dezvoltare Regională a Parlamentului European în Cluj-Napoca?

Daniel Buda: Prezența membrilor Parlamentului European la Cluj reprezintă ”o dublă responsabilizare”, în sensul în care ne obligă să le arătăm exact care sunt problemele și în același timp este o expresie a unei îngrijorări legate de ceea ce înseamnă gradul redus de absorbție a fondurilor europene. Am avut dezbateri pe parcursul acestor două zile împreună cu beneficiarii acestor fonduri, mă refer aici la reprezentanții autorităților publice locale, dar nu numai care ne-au transmis care sunt problemele.  De asemenea, la Instituția Prefectului Județului Cluj a avut loc un schimb de opinii între Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, doamna Corina Crețu, cu reprezentanții Comisiei REGI și autoritățile publice locale și centrale, dar și cu reprezentanți ai mediului de afaceri români şi străini pe teme care țin de legislația europeană și cea națională precum şi mecanismele şi procedurile de accesare a fondurilor europene.

Pe parcursul celor trei zile, am vizitat o serie de proiecte realizate pe fonduri europene, proiecte care aduc plus-valoare Transilvaniei și României. Aș aminti aici Casino Centrul de Cultură Urbană, Parcul Central “Simion Bărnuțiu” și linia de tramvai, proiecte în valoare de peste 40 de milioane de euro. De asemenea, am vizitat Institutul clujean de cercetare medicală, construit cu ajutorul fondurilor europene și coordonat de Prof. Univ. Dr. Florin Stamatian, director al Clinicii Ginecologie I din Cluj-Napoca, deputat și vicepreședinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Acest centru de cercetare a fost înființat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operaţional Sectorial

“Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 2 – “Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru Competitivitate”. Valoarea totală a proiectului este de 48.360.000 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 39.000.000 lei. Nu în ultimul rând, am vizitat Salina Turda, cel mai frumos loc subteran din lume, conform prestigioasei publicații Business Insider, dar și Centrul de Cercetare și Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative “CETATEA” din Cluj-Napoca, un model de capabilitate științifică și tehnică la nivel mondial. Un alt proiect major cofinanțat cu ajutorul fondurilor europene a fost Cluj Innovation Park, cu Centrul Regional de Excelență în Industrii Creative și Centrul TEAM de sprijinirea a afacerilor din Municipiul Cluj-Napoca, dar și Parcul Științific și Tehnologic Tetapolis, o platformă de promovare a proiectelor care susțin mediul de afaceri clujean și nu în ultimul rând proiectul R&D desfăşurat la Cluj-Napoca de către BOSCH şi Universitatea Tehnică, un model de cooperare între mediul privat şi cel universitar în vederea creşterii nivelului de cercetare!

Vizita la Cluj a delegaţiei Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European s-a încheiat ieri cu o vizită la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj. Cu această ocazie a avut loc un schimb de opinii cu directorul aeroportului, domnul David Ciceo, care ne-a prezentat proiectele de viitor ale instituţiei precum şi faptul că în aceste zile, aeroportul sărbătoreşte 2 milioane de pasageri înregistraţi în acest an.

Reporter: Cum se împacă orientarea dvs. liberală cu dorința de a limita achizițiile de terenuri agricole românești de către străini?

Daniel Buda: Am solicitat în raportul doamnei europarlamentar Maria Noichl, depus şi votat în Parlamentul European, instituirea de proceduri și condiții unice de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la nivel european și am atras atenția asupra acestei chestiuni prin amendamentele depuse. Apreciez faptul că România se află în fața unei chestiuni care ține de siguranța națională. Faptul că astăzi în România peste 45% din terenurile agricole se află în mâinile străinilor este o situaţie care, pe termen mediu și lung, ne va afecta în mod neîndoielnic.

Avertismentul meu nu trebuie înțeles ca un îndemn la interzicerea tranzacțiilor de terenuri agricole către străini, deoarece acest lucru ar contraveni tratatelor la care România este parte, însă consider că este necesară impunerea unor condiții asemănătoare celor din Franța, spre exemplu unde cumpărarea unui teren agricol este condiționată, persoana respectivă fiind nevoită să își demonstreze afinitatea față de zona în care cumpără pământul, să demonstreze că a trăit zece ani în regiune, precum și intenția de a face agricultură.

Este o măsură contra speculei și de concentrare a terenurilor, așa cum se întâmplă astăzi în România. Din păcate, nici Guvernul condus de domnul Cioloș, nici Guvernul condus de domnul Tudose nu au reușit să vină cu un proiect de lege coerent cap-coadă, care să reglementeze vânzarea-cumpărarea terenurilor. De aceea îi solicit public domnului Tudose să ne spună care este stadiul acestui proiect pe circuit guvernamental, pentru că el nu este trimis în Parlament. Atrag atenția că orice zi de întârziere nu face altceva decât să ducă la diminuarea suprafeței agricole a României și să îl facă părtaș în același timp la un act prin care se afectează siguranța națională a ţării. Totodată, din informațiile pe care le dețin, există în România cazuri în care terenul este cumpărat de persoane extra-comunitare care nici nu îl cultivă, dar beneficiază de subvenții. Pe de altă parte, diferite alte entități, de cele mai multe ori provenind din state UE dezvoltate, cultivă terenuri achiziționate în România, cu sume mai mici decât în alte țări, și cu mijloace tehnologice superioare celor pe care și le permit agricultorii români. Potrivit raportului menționat, această practică este observabilă în mai multe țări europene, dar că România era des menționată în document ca exemplu ilustrativ pentru ”fenomenul de acaparare a terenurilor”.

Reporter: De ce credeți că România nu a fost capabilă să atragă în totalitate fondurile europene care îi erau alocate și cum o poate face în viitor?

Daniel Buda: E o chestiune pe care noi încercăm să o rezolvăm de la Bruxelles, iar cauza acestei probleme este una binecunoscută: prea multă birocrație în procesul de absorbție. De altfel, doamna comisar Corina Crețu a și spus în cadrul intervențiilor sale că dacă Bruxelles-ul vine cu 2.000 de pagini pentru regulamentele care vizează absorbția fondurilor europene, de ce statul național adaugă încă 5.000 de pagini pe care trebuie să le respecte un potențial beneficiar? Pentru noi este o preocupare majoră de a simplifica această procedură, proceduri care sunt complicate chiar și pentru alte state membre ale Uniunii Europene și cu atât mai mult pentru noi care nu avem o experiență așa de mare în ceea ce înseamnă acest proces.

Avem nevoie de politica de coeziune, chiar dacă statele net contributoare vin astăzi și spun, pe bună dreptate: <<de ce să pun bani în contul politicii de coeziune dacă voi nu folosiți acești bani?>> Trebuie să creștem ritmul de accesare a acestor fonduri, astfel încât acești bani să ne aducă autostrăzi, o infrastructură medicală mai bună, canalizare și așa mai departe. Acești bani ne ajută să aducem nivelul de trai din Germania, Italia, Franța în România.

Reporter: Considerați că administrația centrală PSD dezavantajează Clujul în privința alocărilor bugetare?

Daniel Buda: Județul Cluj se situează pe o poziție ingrată în ceea ce privește alocările de resurse financiare de la guvern, fiind pe locul 31 în timp ce la nivelul contribuțiilor la bugetul de stat se plasează pe locul 5. Dezavantajarea este una evidentă, clujenii contribuind prin taxe și impozite la bugetul de stat într-o măsură mult mai mare decât ceea ce primesc. Alocările bugetare au la bază criterii discreționare, pur politice din păcate, Clujul fiind pe un loc secund în favoarea județelor roșii precum Teleorman sau Olt.

Reporter: Ce planuri aveți pentru viitorul apropiat, în Parlamentul European?

Daniel Buda: Actuala sesiunea parlamentară are o agendă cel puțin la fel de încărcată ca în sesiunea anterioară. Voi fi în continuare în permanență preocupat de problemele din România și mă voi asigura că acestea nu vor rămâne fără ecou la nivelul Parlamentului European, așa cum am făcut și până acum. Am adresat până în acest moment întrebări Comisiei Europene cu privire la îngrădirea drepturilor turiștilor români care au fost blocați pe aeroportul din Lisabona, blocarea inexplicabilă a pieței israeliene de ovine și bovine românești, precum și situația

cheltuielile din România aferente educației care sunt extrem de reduse în raport cu cele din statele europene, dar nu numai.

De asemenea, am fost desemnat din partea Grupului PPE raportor pentru aviz al proiectului privind „Adaptarea la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea UE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control”.

În şedinţa din data de 30 august a Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a PE a fost adoptat acest proiectul de aviz. În contextul alinierii actelor juridice ca urmare a adoptării Tratatului de la Lisabona, am subliniat faptul că este deosebit de important să se alinieze domeniile de politică acoperite de Politica Agricolă Comună și care nu au fost adoptate în temeiul procedurii de codecizie.

Nu în ultimul rând, există o serie de rapoarte din propria inițiativă la nivelul Comisiilor AGRI, JURI, REGI, al căror membru sunt, care se vor vota în luna septembrie. Am contribuit la aceste rapoarte prin intermediul amendamentelor pe care le-am înaintat și care vor fi votate în cursul reuniunilor din această lună.

De asemenea, campaniile publice pe care le-am inițiat în sesiunea anterioară vor fi continuate și în actuala perioadă deoarece consider că este nevoie de un efort susținut pentru a atinge obiectivele pe care mi le-am propus în cadrul celor patru campanii amintite anterior.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here