Politolog clujean: Avem nevoie de soluții pentru a reduce distanța dintre statele UE, nu de Europa celor două viteze!

0

de Ovidiu Lungu, politolog, președinte PES Cluj

Luna trecută Europa a aniversat 60 de ani de la semnarea tratatelor de la Roma, care au condus la apariția a două noi comunități: Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA). Totodată, a avut loc summitul Uniunii Europene de la Roma, unde a fost adoptată o declarație cu privire la viitorul UE.

În contextul Brexitului, care a avut drept urmare ieșirea Marii Britanii din UE s-a pus un mare semn de întrebare asupra viitorului pe care îl va avea construcția europeană. În consecință, Președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, a adus în discuție cinci scenarii cu privire la viitorul Uniunii Europene, care le regăsim în Cartea Albă a Comisiei. Cele cinci scenarii prevăd: (1)”Continuarea pe același drum” (prin realizarea unor reforme constructive); (2) “Accentuarea exclusivă pe piata unică”; (3) “Cei care doresc mai mult să realizeze mai mult” (acest scenariu presupune o cooperare mai strânsă, prin acțiuni suplimentare în anumite zone, pentru acele state care doresc să obțină mai mult; (4) “Mai puțin dar mai eficient” (este stabilită o serie de priorități pe care să se insiste mai mult); (5) “Mult mai mult împreună” (aprofundarea integrării cu scopul federalizării). Liderii Germaniei, Franței, Spaniei și Italiei, reuniți într-un minisummit la Palatul Versailles, înaintea summitului de pe 25 martie, au pledat în favoarea unei Europe “cu mai multe viteze”(scenariul 3), în care statele care doresc și pot avansa mai mult, să li se permită acest lucru.

În urma summitului de la Roma, “cei 27” au adoptat o declarație destul de ambiguă, lăsând loc de interpretare. Declarația consacră ideea unei Europe unite, în care acționăm  împreună, dar “dacă este necesar cu ritmuri diferite și cu o intensitate diferită”. Prin urmare, în centrul atenției rămâne unitatea, acționând împreună, însă, dacă va fi necesar și se va impune, este plauzibilă o cooperare cu “ritmuri diferite și intensitate diferită”, cu alte cuvinte ” în mai multe viteze”. Așadar, scenariul unei Europe “cu mai multe viteze” nu a fost abrogat, ci mai degrabă a fost plasat în plan secundar unității și acționării împreună, urmând să treacă în plan principal în cazul în care va fi necesar.

Eu, cred, că Europa “cu mai multe viteze” nu este un scenariu tocmai bun, ci din contră va produce efecte negative construcției europene. Adoptarea scenariului va permite statelor vest europene, mai dezvoltate, să adopte un ritm de integrare mai alert, prin acțiuni suplimentare în zonele de interes. În timp ce statele est europene, mai slab dezvoltate, vor adopta un ritm mai lent de dezvoltare, în comparație cu statele occidentale. Acest lucru va conduce treptat la o distanțiere a statelor din punct de vedere economic, social și politic, precum și la crearea unor clivaje. De asemenea, scenariul poate conduce la divizarea Uniunii Europene în două entități distincte: o uniune vest europeană (cu un ritm de dezvoltare superior/ridicat) și o uniune est europeană (cu un ritm de dezvoltare inferior/redus). În final, conturarea distanței dintre state, poate conduce la dezbinarea construcției europene.

Putem observa că la nivelul Uniunii Europene există deja “mai multe viteze”. Una dintre aceste “viteze” este zona euro, care reunește statele care au aderat la Uniunea Monetară, adoptând moneda euro și care dezvoltă politici monetare comune. Un alt exemplu al Europei “cu mai multe viteze” este Spațiul Schengen, care reunește statele care au căzut de acord în vederea liberei circulații fără bariere.

În opinia mea, consider, că ar trebui să ne concentrăm pe căutarea unor soluții pentru a reduce distanța dintre state și nu să o amplificăm. Indiferent că vorbim de state în contextul Uniunii Europene sau a altor entități internaționale, pentru ca o construcție suprastatală să funcționeze cât mai bine, este absolut necesar ca statele componente să fie pe cât posibil mai asemănătoare din punct de vedere economic, social și politic, în caz contrar poate fi sortită eșecului. Așadar, pentru ca Uniunea Europeană să funcționeze cât mai bine, statele vor trebui să ajungă sau cel puțin să se aproprie la același nivel de dezvoltare economică, socială și politică. În concluzie, trebuie să milităm pentru o Europă “cu o singură viteză”, unită, care acționează împreună în virtutea consolidării construcției.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here