De ce amânăm cele mai importante lucruri în viață

0

Fără dubii, viața noastră este foarte complexă, uneori plină de surprize, avem de îndeplinit sarcini complicate și se întâmplă să trecem prin perioade mai dificile. Adesea avem multe de făcut și uneori simțim că nu avem suficient timp să ne ocupăm de toate. În realitate, suntem de multe ori cei mai mari dușmani ai noștri atunci când vine vorba despre unele dintre cele mai importante decizii pe care le avem de luat fiecare în viață. De ce amânăm ceea ce este necesar, adesea inevitabil, și poate face o diferență foarte mare în viața noastră? De cele mai multe ori, motivul își are rădăcinile în diferite temeri și nesiguranțe.

Teama de eșec

Probabil cel mai important motiv pentru care majoritatea oamenilor amână luarea unei decizii sau inițierea unei acțiuni care ține de un aspect important al vieții, este teama de eșec. Acea teamă de a eșua îngrozitor, mai ales în public, este atât de terifiantă încât am face aproape orice pentru a evita experiența unor consecințe emoționale atât de puternice. Rezultatul – foarte predictibil – este inacțiunea. Nu facem nimic, prin asta asigurându-ne lipsa rezultatelor.

Elementul cheie pe care trebuie să-l reținem în această situație, este că nu există un eșec real atunci când învățăm din greșelile pe care le facem. Deși această idee poate fi greu de acceptat, mai ales pentru perfecționiști, ea este adevărată și funcționează. Dacă ne setăm mental asupra ideii că toate experiențele pe care le avem sunt surse de înțelepciune, dacă suntem deschiși pentru lecțiile pe care le primim din fiecare situație în care ne aflăm, vom reuși să trecem mai ușor peste această frică aproape paralizantă de eșec.

Teama de succes

Pe de altă parte, unii oameni care nu văd eșecul ca pe o barieră în calea acțiunii, văd succesul ca pe ceva prea solicitant. Pentru această categorie de persoane, succesul nu este scopul final, ci doar începutul, iar ceea ce vine după succes este văzut adesea ca fiind prea complicat, de mare angajament, istovitor și, da, la fel ca în primul caz, public. Pentru cei care preferă să rămână în fundal și departe de lumina reflectoarelor, succesul nu este tocmai cea mai confortabilă circumstanță. Așadar, acesta este adesea evitat cu orice preț – mai bine te deplasezi cu o viteză mai mică și mergi cu valul decât să ajungi dintr-o dată în centrul atenției și să te pierzi.

Ce putem face pentru a scăpa de această frică de succes? Bineînțeles, ca în orice alt domeniu sau aspect al vieții noastre, este nevoie de practică și disponibilitate de a experienția oareșce disconfort de-a lungul acestui proces. Succesul nu este întotdeauna grandios și nu expune neapărat persoana care se bucură de el la judecăți, critici, celebritate sau nenumărate pretenții din partea celorlalți.

Să ne gândim, de exemplu, la atingerea obiectivului de a merge pe jos câte 30 de minute în fiecare zi, timp de o săptămână, ca la un succes. Sau la petrecerea timpului cu cei dragi după o zi de lucru. Acest proces de acumulare, picătură cu picătură, a micilor succese, va umple treptat acel spațiu în care se află teama de succes și o va înlocui, iar sentimentele legate de atingerea succesului vor deveni bune și calde, alimentate de fiecare mică reușită din viața de zi cu zi.

Teama de critici

Uneori, ceea ce ne face să amânăm lucrurile importante din viață, nu este teama de eșec sau cea de succes, ci teama de a fi criticați de ceilalți. Criticile de care ne este cel mai frică, sunt de obicei cele venite din partea persoanelor importante din viața noastră – a membrilor familiei, dar și din partea șefilor, a colegilor, vecinilor, prietenilor, sau chiar din partea oamenilor pe care nici măcar nu-i cunoaștem. Experiențele anterioare care au implicat critici dure la adresa noastră și în care ne-am simțit umiliți contribuie foarte mult la teama pe care o simțim atunci când ne gândim că am putea fi criticați, adesea determinându-ne să nu mai acționăm în niciun fel sau să nu facem ceva cu adevărat important.

Un prim pas spre identificarea modalităților de a depăși această teamă, este explorarea motivelor de care este determinată. Faptul că suntem criticați ne face să ne simțim inadecvați, incapabili, nepractici, ineficienți? Ne amintește de un părinte foarte exigent sau de colegii de clasă de la școală care râdeau de noi? Ne amintește de o situație în care am fost nepregătiți și am sperat că nu vor fi consecințe negative? Examinând rădăcina fricilor pe care le avem și reușind să ni le explicăm, scădem semnificativ puterea pe care acestea o au asupra noastră. Asta nu înseamnă că criticile nu ne vor deranja în continuare, dar, conștientizându-le și înțelegându-le, nu vom mai fi striviți de greutatea lor, împiedicându-ne să luăm decizii și să inițiem acțiuni importante în viață.

Teama că nu mai există nimic după

Cum ar fi dacă am atinge succesul dincolo de așteptările și cele mai îndrăznețe vise pe care le-am avut? Ce s-ar întâmpla atunci? Dar dacă nu mai există nimic mai mult după aceea? Aceasta este teama care ne împiedică pe unii dintre noi să ne urmărim și să ne ducem la îndeplinire cele mai importante obiective. Chiar este posibil să nu mai existe nimic după ce ajungem în punctul în care ne-am dorit dintotdeauna să ajungem?

Pentru a trece peste aceste temeri, este nevoie să învățăm să avem speranță, pentru că speranța ne ajută să mergem înainte și să ne bucurăm de tot ceea ce ne oferă viața. Atunci când reușim să ne ținem speranțele vii, faptul că știm că viața este prețioasă, impredictibilă și scurtă, nu ne poate opri din drumul nostru spre cele mai importante obiective pe care ni le-am stabilit fiecare în viață.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here