Prostiile UE. Episodul 4 – Supra-reglementarea

0

Și am ajuns la episodul patru al micii noastre povești despre trăsnăile europenilor „civilizați”, care au ajuns să poarte coronițe de legi. Doar că de data asta nu mai e vorba de un tip de legi, ci cam despre toate. Despre câte, că-s și multe, cât de utile și cât de cretine sunt unele. Despre supra-reglementare, în general, și dezavantajele  unui astfel de comportament.

Legislativul european, cel care ar trebui să unifice codurile de legi provenind de la toate statele membre într-un codex compact, dar care să fie destul de general, pentru a se mula pe nevoile fiecărei comunități din interiorul statelor membre, lăsând totodată o parte din putere la nivel național, de preferat cât mai multă, a ajuns în ultima perioadă să sufere de control obsesiv, încercând să reglementeze cât mai mult din viața cotidiană.

Vorbim de legi care cântăresc, efectiv, în formatul lor hard-copy, zeci de kilograme, și însumează mii de pagini A4, care, de cele mai multe ori, par că pierd contactul cu realitățile spațiului comunitar.

În special după ultima criză financiară, din 2008 încoace, instituțiile comunității s-au extins enorm pe palierul birocratic, ajungând la producții record de maculatură numită pompos Reglementare.

Efectul unui astfel de comportament se vede în primul rând în situația economică a fiecărui stat, seturile infinite de legi stând în calea oricărei încercări regionale de dezvoltare economică, afectând fiecare domeniu din piață, printre care și pe cel bancar, un principal motor de dezvoltare economică.

Printre tonele de reglementări care curg zilnic din legislativul european sau de la celelalte instituții ale Uniunii apar, ocazional, și unele care ajung rapid de râsul oricărui om cu mai mult de un neuron jumătate leșinat. Vă mai amintiți celebra lege despre curbura castraveților? Sau cea despre curbura bananelor? Și ne-am molipsit și noi de aceeași meteahnă, încercând să păstrăm aparența unei suveranități naționale. Cum e vorba aia în șantier? Inginerul pe maistru, maistru pe muncitori?

Până în momentul în care conducerea Uniunii Europene nu va hotărî o reformă masivă și nu va trece la o abolire a miilor de reglementări, urmând să lase o putere sporită organismelor de reglementare de la nivel național, ar fi păcat să încercăm să ne ridicăm la standardele lor, în ale reglementării.

 

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY