Interviu cu echipa #REACTOR despre Teen Spirit – platforma Reactor dedicată publicului adolescent

0

În 20 martie are loc premiera unui nou spectacol în cadrul Teen Spirit – platforma Reactor dedicată publicului adolescent. Spectacolul se numește „În viitorul apropiat” și vorbește despre frica de viitor, punând accentul pe imprevizibilul situațiilor scenice. Abordarea acestei teme blochează spectatorul într-un spațiu care sfidează trecerea firească a timpului și aduce în prim plan joaca și absurdul. Spectacolul e o producție Reactor în colaborare cu Váróterem Projekt, în cadrul unui proiect finanțat de AFCN – Administrația Fondului cultural Național.

La întrebări au răspuns Oana Mardare, membru-fondator al Reactor de creație și experiment și unul dintre coordonatorii acestui proiect, și Petro Ionescu – dramaturg și Cristian Ban – regizor, artiști implicați în crearea spectacolului „În viitorul apropiat”.

Presa Locală: Cum a început proiectul Teen Spirit și cum a evoluat el de anul trecut și până acum?

Oana Mardare: Proiectul a început anul trecut, în luna mai, când am organizat la Reactor o microstagiune pentru adolescenți. Am jucat două din spectacolele noastre din stagiune pentru publicul de liceu, cu intrare liberă. Deși am mers targetat cu promovarea în diferite
licee din Cluj, rezultatul nu a fost pe măsura așteptărilor. Ne-am dat seama că interesul tinerilor era unul scăzut pentru teatru, cu precădere față de oferta culturală a spațiilor alternative, cum este Reactor.

Ne-am propus să producem două noi spectacole, ca urmare a unei perioade de documentare. În urma unor ateliere și discuții cu tinerii, am elaborat direcțiile celor două spectacole: „Dispariția” și „Nu cred că o să îmi treacă vreodată”, spectacole care au avut premiera în septembrie, respectiv octombrie 2015.

Nu cred ca o sa imi treaca vreodata

DSC_2439

Presa Locală: Care a fost răspunsul liceenilor?

Oana Mardare: Apropierea de ei în timpul documentării, precum și implicarea lor în procesul de creare și comunicare (elevii participau la vizionări, iar câțiva s-au implicat și în crearea unor filmulețe de promovare pentru spectacole), i-a făcut să devină mai apropiați de noi și de proiectele noastre. Gradul de participare la spectacole a crescut considerabil, nu doar la cele două spectacole special gândite pentru ei, ci și la celelalte proiecte de la Reactor.

Disparitia - foto Robert Puțeanu

DSC_6268

Presa Locală: Care e planul pe termen lung pentru acest proiect?

Oana Mardare: Credem că acest proiect poate deveni o platformă constantă a spațiului Reactor, dedicată adolescenților, care să cuprindă diferite tipuri de activități, de la spectacole, la ateliere și dezbateri.

Presa Locală: Cum diferă, din punctul de vedere al dramaturgului, munca la cele două spectacole scrise de tine în Teen Spirit?

Petro Ionescu: În primul rând, aș spune că diferă abordarea. Dacă în primul spectacol am încercat să vedem în ce măsură adolescența noastră (actori, regizor, dramaturg) are puncte în comun cu adolescența celor de azi, mizând pe biografiile personale, în cel de-al doilea spectacol am abordat problema viitorului dintr-o perspectivă mai largă. O altă diferență ar fi faptul că dinamica echipelor e mereu alta atunci când se lucrează la spectacole de tip devised, iar asta mă solicită pe mine în ceea ce privește registrul în care scriu.

Presa Locală: În ce a constat documentarea și cum s-au tradus informațiile obținute în text?

Petro Ionescu: Documentarea a început cu 2 săptămâni înainte de a începe lucrul la scenă. A fost o perioadă în care am avut 4 întâlniri cu liceenii din Cluj, încercând să aflăm cum se poziționează ei față de viitorul lor sau față de ideea de viitor în general. Informațiile adunate în urma acestor întâlniri au fost folosite ca punct de plecare pentru improvizații și s-au transformat în scene cu care adolescenții, sperăm, se pot identifica.

Presa Locală: Care e cea mai mare provocare atunci când scrii teatru pentru adolescenți?

Petro Ionescu: Teama cea mai mare e să afli că ceea ce scrii nu li se adresează sau nu prezintă interes pentru ei și din cauza asta documentarea a fost foarte benefică, pentru mi-a permis să mă apropii mai mult de liceeni și să înțeleg ce așteptări au. Mi-am dat seama că e mult mai important să scriu pentru ei decât despre ei, chiar dacă procesul e mai greu. Oricum, mă bucur că e un public foarte receptiv, pentru că miza cea mai mare e să stabilești un dialog deschis cu ei.

Presa Locală: Ce ne poți spune despre procesul de lucru la cel mai recent  spectacol din proiectul Teen Spirit? A fost o abordare diferită față de experiențele tale trecute?

Cristian Ban: Cel mai corect mod de a descrie procesul de lucru la acest proiect ar fi acela de „creație colectiva”. E un spectacol creat în egală măsură de toți cei 6 oameni implicați în proiect, actori, regizor și dramaturg. Nu e prima oară când lucrez așa, deci n-aș putea spune că e o abodare diferită, doar că modul acesta de lucru, de a crea totul de la zero e de 10 ori mai solicitant și stresant, dar în același timp, rezultatul poate fi de 100 de ori mai satisfăcător.

Presa Locală: Ne poți spune mai multe despre tema spectacolului? De ce ”În viitorul apropiat”?

Cristian Ban: Tema e viitorul nostru, așa cum și-l imaginează fiecare. Fiecare are o spaimă, o frică, o dorință în ceea ce privește viitorul lui și atunci m-au interesat temele comune care se regăsesc în conceptul ăsta atât de vag și misterios și care ne-a dat și nouă o gramadă de bătăi de cap în timpul repetițiilor: de ce ne e frică, ce vrem, ce sperăm și ce nu vrem să (ni) se întâmple în viitorul apropiat?

DSC_8530

DSC_8509

Presa Locală: Cum e să lucrezi într-un teatru independent după o experiență de câțiva ani în teatre de stat?

Cristian Ban: E foarte bine! Eu sunt atașat de Reactor încă de la începuturile lui. Țin minte că acum doi ani și un pic Oana și Doru m-au dus să văd o hală goală în care era foarte frig. Acum la Reactor e cald, e înconjurat de mulți oameni și în ceea ce privește munca la spectacolul meu pot spune că nivelul de profesionalism de aici e cel puțin egal cu cel al teatrelor în care am lucrat până acum.

Presa Locală: Cum ar trebui să se finalizeze acest proiect pentru tine ca să îl poți considera un succes?

Cristian Ban: Păi noi ne-am distrat, enervat, întrebat, blocat, iar enervat și iar distrat foarte mult în timp ce am construit acest spectacol… Sper ca toate astea să ajungă la public într-un mod cât mai onest, să se regăsească în gândurile noastre și mai ales ca spectacolul să fie văzut de cât mai mulți oameni. La final, aș mai vrea să adaug că actorii sunt super buni!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here