Studiu de caz: Profilul muncitorilor români din străinătate

Studiu de caz realizat de Dr. Mihai Cucerzan, asistent universitar la Sociologie in cadrul USAMV Cluj.

În societatea democratică a zilelor noastre, fenomenul migrației prezintă valențe necunoscute în vreuna din societatile anterioare. Dreptul la auto-determinare și libertățile oferite de sistemul juridic al Uniunii Europene au determinat o creștere spectaculoasă a numărului de români care au plecat la muncă peste hotare. Astfel, se vehiculează o cifră între 2 și 4 milioane de emigranți români, cei mai mulți dintre ei cu vârste între 20 si 35 de ani. Astfel, migrația externă a devenit în cazul României un fenomen social de amploare care a stârnit multe controverse nu numai în cercurile politice, ci și la nivel interpersonal, divizând familii și comunități. Actualele dificultăți financiare şi sociale din ţările predilecte ale destinațiilor celor care lucrează peste hotare (în special Spania și Italia), au afectat semnificativ şi forța de muncă de origine română, consecința fiind reprezentată de modificarea statutului socio-economic al acesteia.

Prin prezenta cercetare am realizat, la nivelul mediului rural din județul Sălaj, un studiu de caz referitor la profilul socio-economic al muncitorilor români care lucrează în străinătate. Obiectivele acestei cercetări au fost evidențierea profilului socio-demografic al respondenților, situația economică, perspectivele reconversiei ocupaționale și obiectivele acestora în contextul actualei crize. Menționăm că în cadrul acestui studiu am utilizat un eşantion alcătuit din 458 de subiecţi. Majoritatea respondenţilor (cumulat 44%) erau angajaţi cu contract de muncă înainte de plecare, 15,1% lucrau pe cont propriu, 13,6%, 11,7% lucrau ocazional iar 13,8% erau şomeri. În privinţa şcolarizării, cei mai mulţi respondenţi susţin că au absolvit o formă de învăţământ liceală (41,6%), şcoală profesională (27,8%), treapta I de liceu – 12,3%, facultate – 7,6% sau gimnaziu – 4,88%. Întrebaţi dacă au urmat după obţinerea ultimei diplome anumite cursuri de specializare sau recalificare la locul de muncă, 9,13% au răspuns afirmativ, iar restul negativ. Doar 3,18% dintre cei care au lucrat în străinătate au declarat că au urmat cursuri de recalificare în afara ţării. Cei mai mulți dintre respondenți afirmă că principala sursă de venituri a familiei rămase în țară este reprezentată de către salariu (21,6%). În continuare, în topul surselor menţionate urmează banii primiţi de la cei care au plecat în străinătate – 20,6%. Acest element ne indică faptul că o mare parte a familiilor celor intervievaţi este dependentă de retribuţiile muncii în străinătate a unor membri ai familiei, situaţie îngrijorătoare în contextul problemelor legate de piaţa muncii în Europa occidentală în urma actualei crize care a generat un număr mare de şomeri. În privinţa ţărilor în care muncesc, respondenţii au menţionat Italia – 45,1% dintre cazuri, Spania – 38,7%, Germania – 6,7% sau Franţa – 4,8% Părerile respondenţilor în legătură cu efectele experienţei muncii în străinătate asupra românilor sunt pozitive. Astfel, 43,6% dintre răspunsuri susţin că aceia care au muncit afară îşi modifică în bine mentalitatea iar doar 8% consideră că modul de gândire este influenţat în rău. 47% dintre subiecţi cred că românii care au lucrat în străinătate devin mai înstăriţi, 27% – mai egoişti sau individualişti, doar 12% – că se ajută între ei, 15,7% că datorită depărtării şi a influenţelor culturale pot divorţa mai uşor. Printre electele pozitive ale modificării gândirii, cei chestionaţi au menţionat faptul că aceia care au muncit în străinătate, preluând exemplul occidentalilor, devin mai serioşi, realişti, civilizaţi, informaţi, responsabili, educaţi sau învăţă să îşi gospodărească mai bine avuţia. Printre puţinele efecte negative determinate de munca în străinătate asupra mentalităţii românilor, respondenţii au menţionat faptul că aceştia tind să devină mai aroganţi, materialişti, egoişti, reci sau mai interiorizaţi.

Principalele avantaje ale muncii în străinătate sunt reprezentate, în opinia celor interogaţi, de către consistentul câştig material (76,9%), nivelul de trai mai ridicat (41%), schimbarea mentalităţii în bine (26%), experienţa acumulată (21,4) sau de condiţiile de muncă mai bune – 17%. Principalele dezavantaje ale muncii în străinătate sunt reprezentate de către depărtarea de casă (54,23%) şi consecinţele acestei stări – dezbinarea familiei (11,2%), imposibilitatea de a se ocupa de educaţia copiiilor (8,9%). Alte elemente negative sunt reprezentate de către condiţiile grele de muncă (7%) sau supunerea la riscuri sau umilinţe (6,8%). Condiţia de a fi român poate reprezinta un dezavantaj pentru cei plecaţi în străinătate. Astfel, doar 2% dintre respondenţi afirmă că faptul de a fi român reprezentă un avantaj în găsirea unui servici, iar 26% consideră că faptul de a fi român constituie un impediment întrucât românii sunt trataţi cu dispreţ de către occidentali. 54% dintre respondenţi consideră că faptul de a te declara cetăţean român nu prezintă impedimente în străinătate.

În opinia celor chestionaţi, motivele pentru care au românii au ales să lucreze în străinătate sunt reprezentate de către salariile prea mici din România (81,1%), lipsa locurilor de muncă din ţară (45,1%), nevoia de a cumpăra o casa (30,3%), nevoia de a achiziţiona diverse bunuri casnice (15,1%), lipsa perspectivei (12%) sau dorinţa de a vizita lumea (7,7%).

Cei mai mulţi dintre respondenţi au muncit în agricultură (68,1%), construcţii (34,7%), respectiv menaj (13,1%), turism – 5,7% sau asistenţă socială – 5,4% (îngrijire copii, bolnavi sau bătrâni). Bărbaţii au muncit preponderant în domeniul construcţiilor iar femeile în domeniul menajului şi al asistenţei sociale. Doar 0,8% dintre subiecţi au fost antreprenori. Alte activităţi care au fost efectuale de români au fost alimentaţia publică sau transportul. Cei mai mulţi respondenţi afirmă ca au lucrat atât legal cât şi ilegal (42,1%). 30,7% dintre respondenţi au muncit legal, iar 26,6% recunosc că au lucrat ilegal.

Fig. 1. Legalitatea muncii

Printre motivele plecării în străinătate enumerăm sărăcia (54,1%), dorinţa de a avea câştiguri suplimentare (27%), dorinţa de a construi sau cumpăra o casă (24,3%), cumpărarea unui autoturism (23,2%), dorinţa achiziţionării unor bunuri casnice (11,6%) sau acumularea de capital în vederea demarării unei afaceri – 11,4%.

Fig. 2. Măsura în care doresc să mai lucreze în străinătate

Cei care au afirmat că vor continua să lucreze în străinătate au motivat acest lucru prin dorinţa de a obţine bani pentru construirea (22,6%) sau modernizarea (26,5%) unei case, demararea unei afaceri (21%), achiziţia unui autoturism (9,5%), a unor terenuri şi utilaje agricole (14%).
62,4% dintre cei chestionaţi consideră că vor trăi mai prost sau mult mai prost pe perioada actualei crize economice, 24,7% cred că nu vor exista modificări majore, iar doar 5,4% afirmă ca vor trăi mai bine.

Fig. 3. Opţiuni pe timp de criză

57,2% dintre dintre respondenţi sunt decişi să revină în România, unde îşi vor căuta un loc de muncă, vor trăi din economii sau vor investi într-o afacere. În legătură cu condiţiile în care s-ar întoarce în România, 45,6% ar reveni dacă s-ar ameliora situaţia economică a ţării, 29,3% dacă ar găsi un loc de muncă avantajos, iar 20,4% dacă ar putea demara o afacere.

Aproximativ 25% din respondenţi câştigă lunar până în 1000 euro, iar 50% până în 1500 euro lunar. Femeile tind să câştige din puţin decât bărbaţii şi se declară mai nemulţumite de situaţia veniturilor acumulate. În privinţa utilizării banilor câştigaţi afară, cei mai mulţi dintre intervievaţi au declarat că şi-au modernizat casa (38%), au achiziţionat un autoturism (34%), bunuri casnice (26,2%), au cumpărat terenuri sau utilaje agricole (18%), au cumpărat o locuinţă (16,2%), au construit o locuinţă (16%), au depus la bancă (10.3%) sau consum zilnic (17%). Doar 3,1% dintre persoanele chestionate au investit banii într-o afacere (în domeniul construcţiilor, alimentar şi meşteşugăresc).







1 raspuns la “Studiu de caz: Profilul muncitorilor români din străinătate”:

Lasa un comentariu!


SOS propune ca identitatea vizuală a TIFF în 2014 să fie afișul Happy End la Pata Rât

- 17-03-2014

Post Image

Membri ai grupului de inițiativă civică SOS (Societate Organizată Sustenabil), propun ca identitatea vizuală a TIFF în 2014 să fie afișul Happy End la Pata Rât. Detalii despre concursul care expiră luni, 17 martie găsiți pe situl festivalului, iar mărturii de sprijin în rândurile de mai jos. Afiș: Ioana Mica, arhitect și...


Clujul Eco – Un sistem de spații urbane

- 22-02-2014

Post Image

Conf. Dr. Arh. Vasile Mitrea ne va prezenta sistemul de spații urbane planificat în perioada anilor 1960-1989 precum și evoluția și situația ulterioară a acestora, realizând o tranziție spre prezent și viitor, analizând oportunitățile curente de dezvoltare și necesitățile Municipiului Cluj-Napoca. Adrian Dohotaru ne va vorbi despre proiectele pentru diferite...



Fii voluntar Salvati Rosia Montana!

- 12-02-2014

Post Image

Dragi iubitori ai Roșiei Montane, În ce ne privește, am ajuns să nu mai fim mulțumiți cu înfurierea noastră duminicală. Fiecare simte că trebuie să facem mai mult. Am strigat în stradă Uniți salvăm Roșia Montană, iar acum e timpul să ne unim forțele zi de zi pentru a ține...


Joia Mânioasă, Ediție specială: documentarul ICH BIN DUBIST

- 22-01-2014

Post Image

În 27 iunie 2013, când am văzut la Facultatea de Litere documentarul All that Glitters, credeam că luăm doar un pic pauză cu Joia Mânioasă. Doar lumea pleca acasă, în vacanţă, şi mai venea şi FânFest. Între timp însă, dacă nu era destul haos în ţara asta, lucrurile au luat-o...



Vasile Dâncu: „Am senzația că tot mai mult trăim în orb”

- 11-01-2014

Post Image

Sociologul Vasile Dâncu, prezent într-o emisiune la Digi24 Cluj, care a avut ca subiect prezentarea publicației Sinteza, o revistă de gândire strategică a declarat că în acest moment, societatea românească trăiește în „orb”. „Am senzația că tot mai mult trăim în orb, în spatiul nostru public și social, avem tot mai...


gLOC: Curtea de Apel Cluj dă dreptate romilor din Pata Rât

- 07-01-2014

Post Image

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice salută verdictul Curții de Apel Cluj privind evacuarea forțată  de pe strada Coastei și relocarea în Pata-Rât, în locuințe de necesitate substandard, a celor 76 de familii clujene, majoritatea de etnie romă, în 17 Decembrie 2010 (familii reprezentate de un avocat contractat de European...



Mesajul de Crăciun al IPS Andrei Andreicuț

- 27-12-2013

Post Image

† ANDREI din harul lui Dumnezeu Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului cinstitului cler, cuviosului cin monahal şi dreptmăritorilor creştini, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, har şi bucurie de la Hristos, care ne face moştenitori ai lui Dumnezeu, iar de la noi arhiereşti binecuvântări....


De Craciun, Mihnea Blidariu cere solidaritate cu Pungesti și Rosia Montana!

- 26-12-2013

Post Image

Activistul civic, Mihnea Blidariu a cerut de Craciun romanilor sa fie solidari cu cetatenii care apara comunele Pungesti si Rosia Montana de coorporatismul occidental, intr-un mesaj postat pe contul personal de FB. „Va doresc tuturor sarbatori linistite! Insa am o rugaminte: sa-mi ingaduiti ca gandurile ce erau pentru voi, de acest...



Ponta, acuzat că dă prea mulți bani bisericii

- 09-12-2013

Post Image

Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) a emis un comunicat de presă, în urma recentelor declarații ale prim-ministrului Victor Ponta de la Cluj, prin care îl acuză pe acesta că oferă prea multe fonduri publice cultelor, în special Bisericii Ortodoxe, în condițiile în care sistemele de sănătate și educație se confruntă...


Clujenii solidari cu sătenii din PUNGEȘTI: Protest Piața Unirii, începând cu ora 19.00!

- 02-12-2013

Post Image

Clujenii  sunt solidari cu sătenii din PUNGEȘTI: Protest Piața Unirii, începând cu ora 19.00! „Oameni scoși din mașini și bătuți, Oameni bătuți în propria curte ca la colectivizare. Jandarmii apară o firmă privată împotriva localnicilor. Liderii protestatarilor reținuți. Presa nu are voie să filmeze. Satul izolat de exterior ca în...







Ultimele stiri la tine pe mail:

   


Simina Răchițeanu Editorial

ClujShorts lovește din nou

- 16-03-2014

Titlul articolului sugerează deja primele două întrebări principale pe care cititorul probabil și le pune: Ce este ClujShorts? și Din moment ce lovește din nou, ce anume a făcut înainte și în ce fel se repetă? Ei bine, e foarte probabil ca mulți dintre clujeni să fi auzit deja despre...

Gabriela Azur Editorial

Eternul dualism bărbat şi femeie

- 14-03-2014

Bărbaţii sunt insensibili, logici, pasionaţi de domeniile tehnice, dezordonaţi, fără inteligenţă emoţională. Femeile sunt prea emotive, iraţionale, isterice, menite să stea la cratiţă şi să crească copii. Aceste nenumărate prejudecăţi, pe care probabil nu le-am surprins în totalitate în înşiruirile de mai sus, nu fac decât să adâncească diferenţele între...

Cosmin Sabo Editorial

Despre (auto)sabotare (Partea a II-a )

- 11-03-2014

Îmi place să evit cât pot de des să pronunț termeni încărcați, retușați gros în timp de exemplu din teapa banilor sau a antreprenoriatului. Am fost mereu fascinat de rezonanța sonoră a cuvântului antreprenor sau bani, acești termeni și-au modelat stridența oricum în timp, de exemplu prin eufemizarea afaceristului sau...

Alina Ilioi Editorial

Ea, El şi-o valiză.

- 11-03-2014

Poate prea obişnuit ca ea să se întoarcă de fiecare dată, şi acum era sigur că va face la fel. Doar a făcut-o de atâtea ori. Doar au trecut prin atâtea. Doar îl iubea. Era sigur. Numai că el nu a văzut, că ea când şi-a făcut bagajele, şi-a împachetat...

Calin Bordea Editorial

Disimulând virtutea

- 22-02-2014

În uzura zilnică petrecem o parte din timp (unii dintre noi cea mai mare parte) în diferite ipostaze neplăcute ale societăţii, câţiva fortuiţi de conjuctură, alţii în inerţia profesiei, cei mai mulţi din lipsă de soluţii, iluzionându-ne cu toţii că atitudinea emanată este bine primită de cei de lângă noi....

Adrian Avarvarei Editorial

Dragă activistule, care sunt priorităţile tale?

- 09-02-2014

În ultimii doi ani am asistat la o revitalizare a mişcărilor de stradă din România. După zbuciumaţii ani ’90, societatea noastră parcă intrase în letargie, nimic nu-i mai scotea pe oameni din casă să protesteze. Erau mai mulţi români prezenţi la concerte şi festivaluri ale berii decât la vreo manifestaţie...

Avocat Luca

Interviu – Viorel Luca, Director general adjunct, Hotel Univers T

- 12-12-2013

Post Image

Un director general adjunct al unui complex hotelier este o persoana de inalta calificare care este responsabil pentru gestionarea afacerii. Dle Luca, va propunem cateva intrebari care sunt frecventre unei astfel de activitati. Sa incepem cu prima: 1. Care sunt rolurile si responsabilitatile unui director general adjunct de complex hotelier? Responsabilitatea...




Sondaj

În ce lider politic clujean aveți cea mai mare încredere ?

Vezi rezultatele

Loading ... Loading ...

Clujeanul saptamanii

Post Image

Medeea Iancu

Poetă şi regizoare, Medeea Iancu a absolvit Facultatea de Filosofie din cadrul UBB și a publicat poeme în Timpul, Tomis, Tiuk,Viaţa românească, Dacia literară. În 2011, a obținut Premiul Tânărul Poet al anului, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, distincţia fiindu-i înmânată pentru volumul de debut, Divina Tragedie.

Harta Clujului


Rock'n Cluj